Psihiatru, despre efectele pandemiei de COVID-19: Incidența tentativelor de suicid a crescut în acest an!

Medicul psihiatru Sorin Pletea susține că pandemia de COVID-19 a amplificat rata tentativelor de suicid. În contextul în care anul 2020 a fost unul tumultos din cauza virusului care a acaparat ântreaga lume, oamenii s-au regăsit în fața unor situații neașteptate și nesiguranță financiară.

Într-o perioadă în care apar situații neprevăzute, anxietatea și depresia sunt amplificate, mai ales în cazul persoanelor care sunt bolnave de COVID-19. Medicul Sorin Pletea explică pentru wall-street.ro efectele pe care le are pandemia de COVID-19 asupra psihicului uman.

Ratele de suicid, în creștere

„Pandemia, în special prin izolare, nesiguranță (a informațiilor, a locului de muncă), teama, a accentuat incidența anxietății, depresiei, dar și a reacției acute la stres și a sindromului post-traumatic. Anumite studii din mai multe țări arată o tendință de creștere a incidenței tentativelor de suicid în acest an”, a declarat dr. Sorin Pletea.

ACTUALITATE Wiz Khalif, condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru că și-a aprins un joint în România

21:21

CONTROVERSĂ Trump este îndemnat să declare stare de urgență națională din cauza presupusei interferența a Chinei în alegerile din 2020

21:10

De asemenea, acesta face câteva precizări și despre sindromul post-traumatic, care apare de obicei după ce o persoană trece printr-un eveniment traumatic.

„Pandemia COVID-19 poate fi asimilată unui eveniment traumatic”

„Sindromul de stres post-traumatic apare după expunerea la un eveniment traumatic, accident auto, cutremur, război, violență-fizică, psihică, sexuală. Se manifestă, în principal, prin anxietate marcată, rememorări ale evenimentului traumatic și evitări ale situației sau circumstanțelor produceri respectivului eveniment. Evident că și pandemia COVID-19 poate fi asimilată unui eveniment traumatic. Propria experiență la trecerea prin boală (simptomele respiratorii, afectarea stării de conștiență, internarea în ATI), trecerea prin boală a unor persoane apropiate, precum și teama, izolarea, stigma, excluziunea socială pot fi factori ce pot declanșa PTSD”, a explicat psihiatrul.

Totodată, acesta explică și efectul pe care îl are pandemia asupra cadrelor medicale, care devin din ce în ce mai epuizate pe zi ce trece ținând cont de numărul tot mai mare al bolnavilor de COVID-19 din țara noastră.

Efectele pandemiei asupra cadrelor medicale

„Evident că necunoscutul acestei infecții și informațiile care se reactualizează rapid, precum și numărul în creștere al infecțiilor suprasolicită pe cei care lucrează în sănătate. Avem un număr constant (dacă nu descrescător uneori- atunci când ei înșiși se infectează) de medici, asistenți medicali și personal auxiliar care trebuie să îngrijească un număr în creștere exponențială de pacienți. Astfel încât apare epuizarea la care se adaugă teama constantă de a nu se infecta”, a mai punctat doctorul Pletea.

De asemenea, specialistul explică și care sunt simptomele depresiei la adulți și adolescenți, dar și cum este tratată de obicei.

„Cea mai severă formă de manifestare a depresiei o reprezintă suicidul”

„Pot exista și forme foarte grave de manifestare a depresiei: așa-numita depresie severă cu simptome psihotice. Persoana poate avea idei delirante (adică fără corespondent în realitate) de incapacitate, de inutilitate, de vinovăție; de asemenea, poate avea halucinații. Dar forma cea mai severă formă de manifestare a depresiei o reprezintă suicidul. (…) În cazurile ușoare, indicația este doar de psihoterapie; în depresia moderată sau severă se asociază medicația cu psihoterapia. Efectul antidepresivelor apare după circa 10-14 zile de la inițiere. Antidepresivele sunt, în general, bine tolerate, cu efecte adverse relativ rare și de mică intensitate. Durata tratamentului este de minimum șase luni (în cazul primului episod depresiv) de la remisia simptomelor”, explică medicul.

Simptomele depresiei, similare la toate vârstele

„Circa 40% dintre persoanele cu depresie au avut primul episod înaintea vârstei de 20 de ani. Simptomele depresiei sunt, în general, similare la toate vârstele. Dar există unele particularități. La copii sunt mai frecvente simptomele fizice, iritabilitatea și retragerea socială; la adolescenți pot apărea hipersomnia (doarme mai mult decât de obicei) sau hiperfagia (mănâncă mai mult)”, conchide medicul psihiatru.