Unul din trei români se confruntă cu o problemă pe care o ignoră, dar care poate fi fatală

Obezitatea nu este o problemă numai prin sine, ci prin faptul că provoacă probleme majore de sănătate precum bolile cardiovasculare, diabetul, sindromul metabolic, dar și anumite afecțiuni cu substrat psihologic. 

Problemele legate de creșterea în greutate pot fi cauzate de factorii genetici, însă cel mai des acestea își au originea în alimentația necorespunzătoare stilului de viață. 

În ceea ce privește populația României, deși datele la nivel european arată o situație bună pentru români în ceea ce privește normoponderalitatea, realitatea dovedește că, în conformitate cu distribuția Indicelui de Masă Corporală (IMC), doar 44% dintre românii de peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% sunt obezi și 5% sunt subponderali. 

FLASH NEWS Trump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”

23:57

CONTROVERSĂ China antrenează soldații lui Putin pentru războiul din Ucraina. Documente secrete dezvăluie un nou pact militar

23:18

Ceea ce se întâmplă după vârsta de 35 de ani este cu adevărat îngrijorător. Această limită coincide cu scăderea numărului de persoane cu o greutate normală. De asemenea, doar 3 din 10 români cu vârsta de peste 55 de ani au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi. 

Un sondaj realizat în rândul a 1.005 respondenți, eșantion reprezentativ la nivel national pentru populația din Romania, cu vârsta de peste 15 ani, arată că există o corelație între nivelul de educație și obezitate. 

Dacă în cadrul populației cu educație scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%.

Majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui. Percepția asupra propriei condiții fizice nu este întotdeauna obiectivă. Astfel, 23% dintre românii ce își descriu propria greutate între limitele normale sunt, de fapt, supraponderali sau obezi conform IMC.

Aceste cifre se datorează și modului în care românii se raportează la produsele pe care le consumă. 

Astfel, doar 39% dintre români verifică de fiecare dată aportul caloric atunci când aleg un nou produs. Condiția fizică a unei persoane nu modifică acest comportament, rezultatele fiind similare în cazul populației supraponderale sau obeze.

De altfel, 3 din 10 români nu verifică niciodată descrierea calorică a unui produs cumpărat pentru prima oară și 2 din 10 verifică acest aspect în mai puțin de jumătate dintre ocazii. Nici conținutul de zahăr sau glucide ori cel de grăsimi nu este îngrijorător pentru aproape jumătate dintre români. Totuși, persoanele supraponderale, nu și cele obeze, sunt mai atente la astfel de informații.

În ciuda faptului că se preocupă foarte puțin de aportul caloric al alimentelor consumate, în ultimii 3 ani, datele arată că peste 9 din 10 români și-au schimbat cel puțin un obicei legat de alimentație. Astfel, 3 din 10 români au crescut consumul de fructe sau legume. Totodată, 4 din 10 au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri. Câțiva români au făcut schimbări decisive, excluzând total din alimentație anumite alimente. De exemplu, 9% au renunțat la zahăr. Și alte alimente urmează parcursul eliminarii în timp din alimentație: carnea de porc nu mai face parte din alimentația a 5% dintre români, la alimentele prăjite au renunțat 9%, iar 5% nu mai consumă sare.

Schimbări alimentare benefice pentru sănătate precum evitarea zahărului sunt mai răspândite în rândul populației obeze. Se observă așadar că 18% dintre persoanele obeze au renunțat la zahăr, în timp ce doar 5% dintre cei din grupul normoponderal au luat aceeași decizie.

De asemenea, o schimbare benefică poate fi considerată și creșterea consumului de produse din agriculura ecologică. În ultimii 3 ani alimentația a 18% dintre români s-a schimbat și în privința includerii mai multor alimente bio/ eco in meniu. 37% dintre români cumpără produse din agricultura ecologică cel puțin o dată pe săptămână și doar 16% exclud aceste produse din coșul de cumpărături. Procentul include produsele ambalate sau neambalate, indiferent de sursa cumpărăturilor, supermarket, piață agroalimentara sau alți furnizori. Având în vedere segmentul superior de preț pentru produsele bio ambalate, comparativ cu alternativele, preferinta pentru acestea este mai degrabă manifestă în rândul persoanelor cu venituri mari și educație superioară.