Prima pagină » Sănătate » Usturoi, alune, pește. Cum ne protejăm SISTEMUL IMUNITAR în sezonul rece

Usturoi, alune, pește. Cum ne protejăm SISTEMUL IMUNITAR în sezonul rece

Sorin Bogdan

Publicat: 02.02.2019, 21:48

Usturoi, alune, pește. Cum ne protejăm SISTEMUL IMUNITAR în sezonul rece

Sistemul imunitar este alcătuit din toate mecanismele de apărare ale organismelor vii în fața amenințărilor agenților patogen: bacterii, virusuri, orice corp străin care ne poate face rău. Iată la ce trucuri simple trebuie să apelăm, pentru a ne ajuta sistemul imunitar să facă față sezonului rece.

Sistemul imunitar este alcătuit din toate mecanismele de apărare ale organismelor vii în fața amenințărilor agenților patogen: bacterii, virusuri, orice corp străin care ne poate face rău.

Pentru susținerea sistemului imunitar este important ca în sezonul rece să se aleagă alimente cu valoare nutritivă mare:

proteine de bună calitate (carne albă slabă, pește și derivate, ouă, lactate și brânzeturi cu aport mediu de grăsime, boabele de soia, leguminoasele, ciupercile, fructe oleaginoase);

Alimente cu glucide integrale, nerafinate care dau un aport energetic de durată (pâine integrală sau cu semințe, cereale, mămăligă, paste din făină integrală, orez brun, legume și leguminoase cu amidon, hrișcă, couscous, mei);

SURSEBolojan vrea să dea în judecată foştii preşedinţi ai PNL ca să recupereze datoriile partidului, care ar ajunge la aproximativ 20 de milioane de euro

20:15

Bolojan vrea să dea în judecată foştii preşedinţi ai PNL ca să recupereze datoriile partidului, care ar ajunge la aproximativ 20 de milioane de euro

EXCLUSIVPrimar UDMR sub escortă. Edilul municipiului Satu Mare a mers 60 de kilometri în spatele unei mașini de poliție care a folosit și girofarul pentru ca acesta să ajungă mai repede acasă. Gândul publică în exclusivitate filmul urmăririi

20:14

Primar UDMR sub escortă. Edilul municipiului Satu Mare a mers 60 de kilometri în spatele unei mașini de poliție care a folosit și girofarul pentru ca acesta să ajungă mai repede acasă. Gândul publică în exclusivitate filmul urmăririi

Grăsimi naturale cardio-protectoare din uleiuri vegetale (măsline, cânepă, struguri, rapiță, porumb, floarea soarelui etc) și oleaginoase crude (nuci, alune, migdale, caju, fistic). Vitamina D are un bine-cunoscut rol în combaterea infecțiilor și menținerea unui sistem imunitar sănătos și este prezentă în pește de calitate, ficatul de vită sau gălbenușul de ou.

Multe fructe și legume cât mai crude, nepregătite termic sau chimic, ca surse de vitamine, minerale și fibre.

Frunze verzi
Mănâncă cât mai multe frunze verzi – spanac, kale, stevia, pătrunjel, rucola, valeriană. Toate sunt bogate în vitamina C, un antioxidant puternic care stimulează producția de celule albe și anticorpi.

Usturoiul poate stimula refacerea creierului și a sistemului imunitar.

De asemenea, organismul produce mai mulți anticorpi și limfocite, globulele albe care luptă împotriva infecțiilor și a cancerului, după ce am consumat 2-3 căței de usturoi pe zi.

Ce tip?
Crud, gătit, suplimente de orice tip, toate au efect. Prepararea și zdrobirea îi modifică însușirile. De exemplu, usturoiul crud zdrobit sau tăiat conține multă alicină – substanța care îi furnizează gustul caracteristic și puternica acțiune antibacteriană.

Usturoiul gătit sau cel din care a fost îndepărtat mirosul nu conține o cantitate semnificativă de alicină și, prin urmare, activitatea antibacteriană și antivirală este slabă sau absentă. Usturoiul crud, tăiat este cel mai eficient ca antibiotic.

Cât?
O jumătate până la 2 sau 3 căței de usturoi proaspăt pe zi pot reprezenta o injecție pentru salvarea tinereții celulelor. Într-un studiu, pacienții cu antecedente legate de atacuri de cord care au mâncat 2 căței de usturoi pe zi (crud sau gătit) și-au redus riscul de deces în următorii 2 ani cu 66%. În suplimente, 600 până la 900 mg de pulbere activă de usturoi pe zi au produs efecte dovedite de protejare a inimii.

Categorii de persoane sensibile la frig

Există unele afecțiuni cronice care, neglijate în această perioadă, ne pot pune viața în pericol. Astfel, persoanele cu risc crescut de complicații ale bolilor cronice preexistente, dacă sunt expuse la temperaturi extrem de scăzute, sunt: vârstnicii, persoanele cu handicap, cele instituționalizate, adulți și copii cu afecțiuni cronice cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale și de imunosupresie.

Când ieșim brusc de la cald la frig, organismul nostru trece în mod natural printr-o reacție de adaptare, conservând cât mai multă energie pentru a menține temperatura corpului constantă. Vasele de sange, în special arterele periferice, își micșorează diametrul (vasoconstricție), iar mușchiul inimii este suprasolicitat, pentru că este nevoit să pompeze cu o mai mare dificultate sângele.

Alternanța cald/rece supune inima unui efort mare de adaptare, de aceea hipertensivii.

Astmaticii au și ei de pătimit – din cauza frigului căile respiratorii se îngustează, astfel frecvența și gravitatea crizelor de astm cresc, iar episoadele de tuse se înmulțesc.

Dacă suntem nevoiți să ne expunem la frig, atunci se recomandă îmbrăcăminte și încălțăminte adecvată și evitarea expunerii prelungite a mâinilor și picioarelor la temperaturi scăzute, pentru a ne feri de degerături. De asemenea, trebuie să evităm zonele cu gheață, pentru a preîntâmpina traumatismele de genul entorse, întinderi musculare, luxații sau fracturi.

Mai multe informații despre obiceiurile simple care îți suțin sistemul imunitar pe CSID

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.