CCR dezbate contestația Guvernului PNL pe majorarea pensiilor cu 40%. Legea a fost votată în Parlament!

Curtea Constituţională a României dezbate miercuri, 13 ianuarie, contestația depusă de guvernul liberal pe majorarea punctului de pensie cu 40%. Legea rectificării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 a fost votată în Parlament anul trecut, doar că Palatul Victoria a ignorat-o, preferând să sesizeze CCR.

În esenţă, Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.

ANALIZĂ Profesorul John Mearsheimer de științe politice îl îndeamnă pe Trump să înceteze războiul cu Iranul: „Există riscul unei depresiuni mondiale”

01:00

CINEMA Spider-Man Brand New Day a devenit filmul verii după ce a raportat încasări de peste 1 miliard $ și a ajuns din urmă animația Toy Story 5

01:00

Argumentele Guvernului PNL

„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, precizează Guvernul. Totodată, Guvernul arată că „parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare” a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune «un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)». Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB”, mai menționează sursa citată.

Mai mult, liberalii atrag atenția CCR că, „în condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”.

Poziția PNL: majorarea pensiilor înseamnă „degradare economică”

De asemenea, Guvernul PNL subliniază faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza „analizelor şi studiilor de impact”, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.

„Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli”, insistă liberalii.