CSM îl acuză pe Ilie Bolojan de MINCIUNĂ

Judecătorul CSM Alin Ene îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de minciună în cazul pensiilor magistraților. Magistratul, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susține că pensiile de serviciu, nu doar cele ale magistraților, au fost un jalon în PNRR, însă legea Bolojan nu rezolvă problema ridicată de Comisia Europeană la suspendarea unei plăți de 200 de milioane de euro. Afirmațiile judecătorului Alin Ene au fost întărite ulterior și de un comunicat al CSM.

UPDATE | CSM întărește acuzațiile judecătorului Alin Ene

Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, arată vineri Consiliul Superior al Magistraturii într-un comunicat referitor la „pretinsa neîndeplinire a unui jalon din PNRR din cauza pensiilor de serviciu ale magistraților”.

„Contrar celor afirmate în mod nereal de premierul României, în sensul că „rezolvarea pensiilor magistraților” ar constitui un jalon de care depinde “o sumă de peste 200 de milioane de euro” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Consiliul Superior al Magistraturii face următoarele precizări:

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă: Ciucu, întâiul userist al PNL-ului, a fost votat de 5% din populația Bucureștiului

23:56

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

Prin Legea nr. 282/2023 a fost modificat substanțial regimul pensionării magistraților (sub aspectul condițiilor de pensionare, al modului de calcul al pensiei, al etapizării etc.), toate aceste elemente, prevăzute de noua lege, fiind luate în considerare de Comisia Europeană pentru a evalua pozitiv obiectivul 215 ca fiind îndeplinit în evaluarea sa preliminară pozitivă din 15 octombrie 2024.

Pe de altă parte, aceeași Lege nr. 282/2023 a modificat regimul impozitării pensiilor, indiferent de categoria profesională a beneficiarilor.

Ulterior, prin Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024, dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor au fost declarate neconstituționale.

În consecință, Comisia Europeană a constatat că, în privința impozitării pensiilor, nu mai este îndeplinit jalonul 215, afirmând că, în urma Deciziei nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României, adoptată la 19 decembrie 2024, Comisia înțelege că prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023 care introduce impozitarea mai mare a pensiilor nu pot fi puse în aplicare de guvern.

Așadar, celelalte aspecte care privesc regimul de pensionare a magistraților (condiții de pensionare, mod de calcul al pensiei, etapizare etc.) nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei, rămânând astfel consolidate.

În acest context, Consiliul subliniază că legea adoptată recent de Guvern nu are nicio legătură cu cerința formulată de Comisie prin scrisoarea din 25 martie 2025. Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215. De altfel, problema impozitării pensiilor, evidențiată de Comisie, a fost deja reglementată în pachetul nr. 1 de măsuri fiscal-bugetare ( A se vedea art. 154 alin. (1) lit. h²) din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/2025.).

Într-un moment în care dezbaterea publică este marcată de distorsiuni și interpretări tendențioase, Consiliul face apel la respectarea adevărului juridic și instituțional și la responsabilitate în comunicarea publică, nefiind permisă niciun fel de presiune politică asupra instanței de contencios constituțional. Justiția nu poate fi o temă constantă de campanie electorală, iar consolidarea statului de drept presupune onestitate, rigoare și echilibru în relația dintre puterile statului”, au transmis reprezentanții CSM.

Știrea inițială

„Despre MINCIUNA PRIN OMISIUNE

Minciuna: „Rezolvarea pensiilor magistraților este un jalon de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro” (foto nr. 1).

Realitatea: Pensiile de serviciu (nu doar cele ale magistraților) au fost un jalon în PNRR, însă legea Bolojan nu rezolvă problema ridicată de Comisia Europeană la suspendarea plății.
Pensiile de serviciu au fost un jalon în PNRR, jalonul 215. Comisia Europeană a considerat că acest jalon a fost îndeplinit prin Legea 282/2023, lege în vigoare la acest moment (extras din scrisoarea Comisiei în foto nr. 2).

În ceea ce privește pensiile magistraților, această lege prevede pensie de serviciu în cuantum de 80% din media salariilor din ultimii 4 ani de activitate, neputând depăși ultimul salariu în plată și vârsta de pensionare la 60 de ani, stabilind și o etapizare a creșterii acesteia. Etapizarea se face prin adăugarea de 4 luni în fiecare an calendaristic de la intrarea în vigoare.

[Pentru comparație, atunci când legiuitorul a crescut vârsta de pensionare din sistemul public, aceasta s-a făcut prin adăugarea de 2 luni pe an. Așadar, creșterea vârstei de pensionare a magistraților se face de două ori mai repede decât creșterea vârstei de pensionare din sistemul public, deci perioada de tranziție este de două ori mai mică. A se vedea, în acest sens, o altă dezinformare, a liderului unui alt partid din coaliția de guvernare, care declara de curând că perioada de tranziție de 10 ani prevăzută pentru magistrați în proiectul primului ministru Bolojan e prea lungă, pentru că atunci „când crești vârsta de pensionare la oameni – (am aflat astfel și că magistrații nu sunt oameni) nu ai o tranziție așa de lungă”.]

Prin Decizia CCR nr. 724/2024, impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu aflate în plată prevăzută în legea nr. 282/2023 a fost declarată neconstituțională (extras în foto nr. 3).

Apreciind că acea dispoziție era esențială pentru îndeplinirea jalonului 215, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării inițiale și a declarat ca fiind neîndeplinit jalonul 215, suspendând astfel plata sumei de 231.239.584 Euro (extras în foto nr. 4).

RECAPITULARE: Comisia Europeană a considerat că Legea 282/2023 satisface jalonul 215 din PNRR. Cu alte cuvinte, a apreciat că dispozițiile privind cuantumul pensiei magistraților, vârsta de pensionare și etapizarea creșterii acesteia, astfel cum sunt astăzi în vigoare, îndeplinesc cerințele din PNRR.

Ce a solicitat întreaga magistratură în toată această perioadă de asediu împotriva justiției? Nu modificați statutul magistraților! Mențineți dispozitiile din Legea 282/2023 privind vârsta de pensionare, etapizarea și cuantumul! Cu alte cuvinte, am cerut Guvernului Bolojan să mențină dispozitiile evaluate pozitiv de Comisia Europeană pe jalonul 215 din PNRR! NU am solicitat pensionarea la 48 de ani și NU am solicitat pensie mai mare decât salariul. Dar pentru manipularea opiniei publice, sigur că ajută mutarea discuției în aceste direcții.

În fapt, astfel cum rezultă din scrisoarea Comisiei, singurul motiv pentru care aceasta a suspendat plata din PNRR a fost eșecul statului de a reduce pensiile de serviciu aflate deja în plată (toate pensiile de serviciu aflate în plată, nu doar cele ale magistraților).

Cu alte cuvinte, pentru a atinge jalonul 215 din PNRR ce trebuia sa facă executivul? Să găsească o modalitate constituțională de a reduce pensiile aflate în plată! Sau, dacă nu există o atare modalitate, să explice acest lucru și să își asume modalitatea defectuoasă în care tot el (statul român) a redactat și acceptat obligațiile din PNRR. Pentru că PNRR este în definitiv un contract încheiat de stat. Acest contract nu este superior Constituției României. Și la fel ca în cazul contractelor obișnuite, care, deși reprezintă „legea părților”, nu pot să contravină legilor statului, nici acest contract al statului nu poate să contravină Constituției. Pentru că la fel de bine, cei care au redactat acest contract puteau să își asume obligația de a instaura dictatura în România ori de a renunța la suveranitatea statului și de a preda în totalitate puterea legislativă și executivă internă către un alt stat european mai „priceput”. Asta nu însemna că dacă o minte luminată a gândit astfel lucrurile, trebuie să mergem înainte pe acea cale.

Ce a făcut însă executivul? A văzut în scrisoarea Comisiei un cec în alb pentru a modifica orice crede de cuviință în privința statutului magistraților. Și doar al magistraților, nu al tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu, pentru că deh, dușmanul de clasă!

În consecință, prin „proiectul BOLOJAN”, executivul nu ia nicio măsură de reducere a pensiilor aflate în plata, nu încearcă sa identifice modalități constituționale pentru îndeplinirea sarcinii trasate de Comisie și de care depindea atingerea jalonului 215 din PNRR, dar modifică alte dispoziții ale legii, pe care Comisia Europeană le-a considerat deja ca fiind în acord cu obligațiile asumate în PNRR.

Așadar, ce se va întâmpla în cazul în care legea Bolojan trece de filtrul CCR? Va atinge executivul jalonul din PNRR, conform cerințelor Comisiei? Din perspectiva unui jurist, pare că rezolvarea propusă de guvern (legea Bolojan) este complet străină de cerință (scrisoarea Comisiei).

Din perspectiva unui politician, probabil că lucrurile se văd altfel. Tema de campanie e bună, prinde la public, facem baie de mulțime.
Dar oare se mai termină vreodată campania electorală, ca să putem începe să abordăm și problemele reale din Justiție?”, scrie Alin Ene într-o postare pe Facebook.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Mingea la CCR. PRESIUNI enorme din coaliție pentru a trece legea pensiilor magistraților. ”Ciocu’ mic, că acum noi suntem la putere!”