Cum „vindecăm” educația din România, după „diagnosticul” din Raportul QX. Ovidiu Pânișoară: „REFORMA trebuie construită cu toți oamenii”

Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a făcut, într-un interviu pentru Gândul, o analiză pertinentă cu privire la raportul-diagnostic al educației, prezentat de ministrul Daniel David. Expertul în educație susține că multe dintre lucrurile punctate în raportul QX sunt deja cunoscute în peisajul învățământului românesc și recunoaște că aștepta o viziune mai clară și mai aplicată a ministerului pe unele paliere, în ceea ce privește drumul educațional.

Educația din România, între dorința de reforme și lipsa de viziune?

Profesorul Pânișoară susține că învățământul românesc are, într-adevăr, nevoie de manuale cu conținut nou, de programe școlare schimbate și adaptate vremurilor pe care le trăim, dar mărturisește că nimeni nu spune concret cum, care sunt pașii de urmat în această direcție care constituie de ani buni o zonă-problemă în ceea ce privește predarea în școlile noastre.

BREAKING NEWS EXIT POLL 21.00: Ciprian Ciucu – 32,7% Daniel Băluță – 26,3%, Anca Alexandrescu – 20,2%, Cătălin Drulă – 12,8%, Ana Ciceală – 6%

20:51

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Au dispărut rușii. Nu era normal să intervină acum?”

20:47

Reamintim că ministrul Educației a publicat, pe 19 mai, Raportul de diagnostic al educației și cercetării (Raportul QX). Daniel David a evidențiat probleme grave în sistemul de învățământ preuniversitar din România, precum calitatea scăzută a competențelor absolvenților, abandonul școlar ridicat și nivelul alarmant de analfabetism funcțional.

„Aș fi preferat să vedem și să înțeleg viziunea cu care vine ministerul”

Profesorul Ovidiu Pânișoară a mărturisit că este important ca toți cei care reconstruiesc nucleul învățământului românesc și pun bazele unor reforme noi să înțeleagă că manualele sunt făcute pentru elevi și că ceea ce este realmente important se întâmplă zi de zi în școli, la catedră, printre elevi și profesori – cele mai importante piese ale puzzle-ului educațional.

„Sunt și lucruri bune în acest raport- diagnostic, dar și lucruri asupra cărora putem ridica un semn de întrebare. Deocamdată, raportul nu este suficient de detaliat, având destul de multe lucruri pe care le-aș încadra în zona de generalități pozitive. Adică lucruri bune, dar pe care le știam. Nu era necesar să existe un raport ca să vorbim despre manuale neatractive, despre programe care trebuie redimensionate. Dar, este bine că sunt trecute aceste elemente în raport.

Personal, aș fi vrut ca la unele dintre aceste elemente – mai ales că sunt aspecte pe care am tot bătut monedă de ceva timp încoace – să existe și niște elemente de soluție, nu doar să auzim că nu există manuale neatractive. Cum trebuie să fie, ce trebuie să facem exact, care ar fi pașii pe care ar trebuie să-i urmeze actorii educaționali?

Știu că este un raport de diagnoză – dar așa cum la capitolul Evaluarea Națională se vorbește despre o modificare, nu spune doar că trebuie modificată, ci că ar trebui să urmărească și prin alte testări competențele cheie – cred că același lucru ar fi putut să existe și în alte aspecte, unde, din punctul meu de vedere, nimeni n-a umblat de foarte mult timp. Mă refer aici la programe și manuale care trebuie să fie regândite și care sunt fractura acestui sistem. Aș fi preferat ca aici, unde eu consider că doare cel mai rău, să văd și să înțeleg viziunea cu care vine ministerul”, a explicat expertul Ovidiu Pânișoară.

” Când consider că ceva nu funcționează cum trebuie, o să spun cu subiect și predicat „

Profesorul susține că, în viziunea sa, întregul puzzle ar trebui început de la schema predare-învățare, un punct critic în învățământul românesc, care ar putea deveni totodată și un punct de plecare pentru schimbarea „de la firul ierbii” a educației.

„Evaluarea nu face altceva decât să vină ca o oglindă la adresa predării – învățării care s-a petrecut până în acel moment. Și faptul că noi umblăm la evaluare nu înseamnă că se va schimba ceva în modul în care se întâmplă predarea – învățarea, ci invers. Mai degrabă, plecăm din predare – învățare și având o consistență de o anumită factură, evaluarea vine ca o consecință, nu ca un factor în sine.

Ceea ce ne lipsește cu adevărat este modul în care construim orice reformă cu oamenii sau în afara lor. Știți că eu am apariții dese în media, predau la facultate, conduc Departamentul de Formare a Profesorilor. N-aș vrea să vă spun de câte ori m-a chemat oricare ministru de până acum, pentru că s-a întâmplat de foarte puține ori. Lucru care nu se întâmpla acum 10-15 ani, când eram chemați toți, eram consultați. La un moment dat, au început să fie chemați cei care sunt apropiați.

Eu nu sunt stilul să aplaud, nici măcar atunci când este un ministru din domeniul meu, pe care îl cunosc și în care am încredere ca persoană. Când consider că ceva nu funcționează cum trebuie, o să spun cu subiect și predicat de fiecare dată, mai ales când este ceva care poate să pună sub semnul întrebării actanții educației. În primul rând, profesorii, alături de care sunt de fiecare dată, dar și elevii și părinții, pentru că, până la urmă, trebuie să-i aperi pe toți. Este vorba despre un triunghi în care niciunul nu trebuie să sufere în niciun fel, pentru că atunci se duce educația în cap.”

„Poți aduce cei mai mari savanți și ei au o viziune îngustă pe bucățica lor”

Ovidiu Pânișoară recunoaște că avem o cultură a conformismului și a ideii că cei care lucrează cu tine trebuie să aibă aceeași părere cu tine.

Profesorul universitar susține că, pentru a înțelege unde greșim și de ce acel traseu nu este tocmai potrivit pentru ceea ce înseamnă reformă în educație, trebuie să ne înconjurăm și de oameni cu altă viziune.

„În domeniul educației, nu există tabere politice, nu există profesori contra părinți sau elevi contra profesori etc. Este vorba despre formula pe care o găsești și în care toți trebuie să fie mulțumiți. Fiecare dintre noi are rolul lui pentru a face lucrurile să meargă bine. Unul este volanul, altul este roata. Nu putem să ne suplinim unii pe alții. Nu pot să fie doar roți sau doar scaune.

Nu este un element de frustare, este un element de adecvare la resursele pe care țara le are și resursele sunt în toate zonele. O reformă trebuie, pur și simplu, construită cu toți oamenii în cauză. Poți să aduci cei mai mari savanți, dar și ei au o viziune îngustă pe bucățica lor. Trebuie aduși și oamenii de la catedră, adică pe toți cei care au un cuvânt de spus.

Pentru desăvârșirea marilor reforme din lumea asta, într-adevăr, structura a fost concepută de un grup restrâns, dar după aceea fiecare a început să-și găsească un loc – așa ca într-o bibliotecă în care toate cărțile să fie aranjate cum trebuie – pentru ca lucrurile să meargă bine”, a conchis profesorul Ovidiu Pânișoară.

Ministrul Educației, dorit de președintele Nicușor Dan în noul guvern

Daniel David a prezentat „Raportul de diagnostic al Educaţiei şi Cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX).”

Ministrul Educației a vorbit, printre multe alte teme și despre evaluarea profesorilor, susținând posibilitatea unei metodologii – cadru, astfel încât evaluarea să nu fie făcută doar de profesori, ci să fie o evaluare complexă, în care să existe şi feedback-ul părinţilor și chiar și al elevilor.

„Eu văd acest raport ca o încheiere a unei prime etape din mandatul de ministru. Dacă va fi o a doua etapă sau nu, nu știu. A doua etapă va depinde foarte mult de modul în care noul Guvern se va uita la acest raport, la măsurile pe care le-am propus și la susținerea lui, inclusiv financiar. Dacă nu există acest suport, n-am să mai fiu eu ministru, va fi altcineva.

Dar am spus că orice ministru vine, nu cred că poate ignora componenta de diagnostic, cred că poate să aibă alte idei, alte idei de măsuri de implementare, diagnostic în general, nu cred că o să poată să fie major răsturnat, poate nuanțat pe aici, pe acolo. Da, e drept, poate să aibă alte păreri în ceea ce privește politicile care trebuiesc implementate”, a spus Daniel David, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă în care a vorbit despre Raportul QX de diagnostic în educație și cercetare, pe care l-a prezentat în premieră luni, 19 mai.

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a subliniat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă că evaluarea profesorilor titulari la 5 ani nu înseamnă că aceștia dau din nou titularizarea.

„Când am propus evaluarea la 5 ani, nu m-am referit că dai încă o dată un examen de titularizare sau ești încă o dată trecut printr-un examen. La 5 ani luăm feedbackul de la director, de la colegi, de la beneficiari, vedem dacă ai atins standardele minimale. Dacă le-ai atins, e foarte bine, dacă nu le-ai atins, nu te dă nimeni afară”, a precizat Daniel David într-o conferință de presă.

Daniel David nu este de acord cu materia „educație sexuală” în școli

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că nu susține introducerea în curriculum a unei discipline care să poarte numele „educație sexuală”, motivând că acest subiect a devenit „ideologizat” și „nu mai poate fi controlat științific”.

 „Eu nu susțin introducerea în curriculum a unei discipline cu acest nume, educație sexuală, dintr-un simplu motiv: s-a ideologizat discuția foarte mult și orice încercare de a o pune disciplină sau să poarte acest nume generează discuții care nu mai pot fi controlate științific sau curricular. N-ai cum să le controlezi.

O educație sexuală necolorată ideologic și foarte pragmatică, naturală, trebuie să existe în curriculum. Dar acele lucruri trebuie făcute ca unități de învățare, fără ingerințe ideologice, prinse în discipline de biologie și în discipline pe care aș vrea să le avem, care să poarte numele de educație pentru sănătate”, a explicat ministrul Daniel David.

Ministrul Educației, Daniel David, a prezentat luni, 19 mai, raportul QX – un document de analiză și propuneri de reformă care sintetizează bilanțul mandatului său tehnocrat, început în decembrie 2024, în contextul unei crize politice și economice.

Documentul oferă un diagnostic al problemelor din școala românească – de la analfabetism funcțional și inegalități între școli, până la cercetare fără impact – și propune direcții de reformă pe termen lung, precum o nouă filosofie de evaluare a elevilor, modificarea criteriilor de titularizare a profesorilor, restructurarea curriculumului, fiscalizarea meditațiilor și sprijin real pentru elevii cu CES.

CITIȚI ȘI:

Daniel David pune DIAGNOSTICUL educației și cercetării. Când va fi prezentat Raportul QX : „Mă aștept la unele viziuni / strategii potențial diferite”

EDUCAȚIA, „Cenușăreasa” de serviciu și în 2025? Profesorul Ovidiu Pânișoară: „Minuni nu văd să se întâmple. Școala este oglinda societății de astăzi”

Daniel David vrea să schimbe modul de acordare a BURSELOR pentru elevi. Ministrul spune cine ar trebui recompensați financiar: „Avem un sistem stufos”