EXCLUSIV | Fursecurile de pe vremea lui Nichita Stănescu. Rețeta secretă, scrisă chiar de mama poetului – FOTO

În urmă cu mai bine de 90 de ani, Tatiana Stănescu îl aducea pe lume pe cel ce avea să devină unul dintre cei mai mari poeți ai României, Nichita Stănescu. Casa în care s-a născut și a locuit poetul până la vârsta adolescenței poartă și astăzi mireasma acelor vremuri. În bucătăria de odinioară încă există cartea de bucate a mamei sale, în care Tatiana Stănescu și-a notat zeci de rețete. Printre paginile pătate de cerneală regăsim unul dintre cele mai populare deserturi, preferat chiar și în zilele noastre de foarte multă lume – fursecurile.

Nichita Stănescu provenea dintr-o familie de intelectuali înstăriți, așa că mama poetului avea ajutoare pentru treburile gospodărești. La bucătărie, însă, nu lăsa pe nimeni să intre, tocmai pentru că Tatiana Stănescu era o femeie pasionată de gătit, după cum povestește Ioana Roșu, conservatorul Muzeului Memorial ”Nichita Stănescu” din Ploiești.

Gândul de Vreme Cât de mult se răcește vremea în orele următoare. Meteorologii ANM, prognoză exclusivă pentru Gândul

11:16

SĂNĂTATE SUA anunță măsuri drastice împotriva epidemiei de Ebola care ia amploare în Africa. Rubio: „Nu vom lăsa niciun caz să intre în țară”

11:11

„Doamna Tatiana era o femeie care avea ajutoare. Nichita a crescut cu bonă, pe urmă Mariana (n.r. – sora poetului) a crescut cu bonă, dar să știți că la bucătărie nu lăsa pe nimeni. Îi plăcea foarte mult să pregătească în special dulciuri”, a povestit, pentru Gândul, Ioana Roșu.

Așezată cu grijă pe mobilierul din bucătărie, acolo unde probabil stătea și în urmă cu zeci de ani, cartea de bucate a mamei lui Nichita Stănescu, scrisă de Sanda Marin, poartă printre pagini zeci de rețete notate de mama poetului de-a lungul timpului. La pagina 14, acolo unde autoarea volumului intitulat “Carte de bucate”, ediția a III-a, a ales să noteze informații cu privire la uneltele și vasele pe care ar fi bine să le aibă o gospodină în bucătărie, Tatiana Stănescu a notat o rețetă foarte cunoscută, de altfel, și în zilele noastre – fursecurile.

Cum făcea fursecurile mama lui Nichita Stănescu

Puțin mai jos de mijlocul paginii, acolo unde a găsit puțin spațiu să noteze, Tatiana Stănescu a scris o rețetă de biscuiți sau fursecuri, așa cum i-a denumit chiar ea, probabil în grabă, pentru că pe alocuri a tăiat unele cuvinte.

Ingredientele erau următoarele: 2 ouă, 200 g zahăr, 200 g ulei, 250 g făină și vanilie.

Mai jos, mama poetului a notat cu grijă modul de preparare: “Se amestecă ouăle cu zahăr bine, apoi se adaugă uleiul puțin câte puțin, apoi se amestecă și cu făina. Se pune câte puțin cu lingurița sau se fac mici cocoloșei rotunzi și se pun la distanțe egale, mai departe unul de altul”.

Cei care se ocupă de administrarea Casei Memoriale ”Nichita Stănescu” păstrează cu o grijă deosebită această carte de bucate, considerând-o “carte-document, chiar dacă ilustrează rețete de dulciuri”, a explicat Ioana Roșu.

Imediat lângă mobila de bucătărie se află o mică sobă, unde Tatiana Stănescu gătea preparate delicioase. Soba nu mai funcționează în prezent, însă parte din vasele și uneltele de gătit ale “doamnei Tatiana” încă sunt la locul lor.

După cum a explicat Ioana Roșu, la acele vremuri, pe soba din bucătărie, mama poetului ținea un “căzănel cu apă”, pentru a menține umiditatea. Pe cât de simplu, pe atât de practic, pentru că, la vremea aceea, oamenii știau să se gospodărească foarte bine și eficient cu ce aveau, a adăugat Ioana Roșu.

Nichita Stănescu s-a născut la data de 31 martie 1933, în Ploiești, și a decedat în anul 1983, la vârsta de 50 de ani. Mama poetului, Tatiana Stănescu, de origini slave, s-a născut la Voronej. După Revoluția Rusă din 1917, aceasta s-a refugiat în România, împreună cu familia sa, inițial la Constanța, apoi la Ploiești, acolo unde l-a cunoscut pe tatăl lui Nichita, Nicolae Hristea Stănescu.

Nichita Stănescu a fost unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care chiar el o numea “dumnezeiesc de frumoasă”. Unii critici literari, printre care și Eugen Simion, au apreciat profunzimea poetului, considerându-l un inovator lingvistic și poetic.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO| Pe urmele lui Nichita Stănescu. Cum arată casa în care s-a născut și clasa în care a învățat, la 90 de ani de la nașterea marelui poet

EXCLUSIV VIDEO | Constantin Ghinea Dumitrache, artistul comparat cu marele Tudor Gheorghe, și-a transformat atelierul de lucru într-un mic muzeu al satului – GALERIE FOTO

EXCLUSIV VIDEO | Istoria uitată a micului oraș din România unde mergeai pe stradă și te puteai întâlni cu George Enescu, Nicolae Iorga, I.L. Caragiale și chiar cu regele