Fostul președinte al Colegiului Medicilor, despre ”explozia” infectărilor cu SARS-CoV-2: „Pandemia nu a atins încă gravitatea și contagiozitatea pandemiei din gripă de tip A H1N1” (EXCLUSIV)

Profesorul doctor Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, a declarat ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.RO că este normal ca numărul de cazuri să fie în continuare unul ridicat deoarece s-a crescut și numărul de teste. În ceea ce privește lipsa necropsiilor la cazurile cu COVID-19, profesorul Vasile Astărăstoae spune nu există nicio explicație științifică și că riscul la o necropsie este mult mai mic decât activitatea cu un pacient viu.

Reporter: Domnule profesor de ce nu s-au făcut și nu se fac necropsii la cazurile COVID-19?

Vasile Astărăstoae: E o întrebare pe care mi-am pus-o și eu si nu am găsit răspuns. În mod normal, când te afli în fața unei afecțiuni noi la care nu cunoști mare lucru sau poate chiar nu cunoști nimic, necropsia este obligatorie pentru a culege date. Nu este suficient a analiza datele clinice, examene complementare (de exemplu, examen CT) sau biomarkeri. Necropsia este cea care poate elucida cum și ce leziuni apar. Dacă la început OMS a recomandat să nu se facă necropsii, lucrul acesta poate fi explicat prin faptul că încă nu se cunoștea calea de transmitere. Ulterior, nu există nicio explicație științifică. S-a motivat că evitarea necropsiilor este justificată de gradul de contagiozitate și pentru protecția personalului medical. Dar un cadavru nici nu tușește, nici nu strănută, nici nu scuipă pentru a transmite virusul. Riscul la o necropsie (mult mai mic decât în activitatea cu un pacient viu) este doar de transmitere prin aerosoli și aceștia pot apare doar la utilizarea unui fierăstrău electirc în deschiderea calotei craniene. Acest lucru putea fi evitat, deschizându-se calota în mod clasic. Trebuie totuși precizat că numai în România a existat interdicția absolută (excepții pentru necropsiile medico-legale), în celelalte țări a existat o recomandare de care medicii anatomopatologi și legiști nu au ținut cont. În acest mod, noi știm despre cauza morții și modificările anatomopatologice din lucrările lor.

SOCIAL Imaginile zilei, pe litoral: Patru bărbați au jucat șah în mare, în a doua zi de Crăciun: „A fost remiză”

11:24

EXCLUSIV Cum a pregătit gruparea Iliescu – Măgureanu complotul din 1989. Lavinia Betea: Au făcut lozinca aceea cu revoluția confiscată, revoluția furată

11:24

Reporter: Numărul de cazuri continuă să fie unul ridicat: 641 de cazuri noi de infectare în ultimele 24 de oare. Măsurile de relaxare au condus către aceste cifre?

Vasile Arăstătoae: Este un lucru normal. Când crești numărul de teste, identifici mai mulți asimptomatici sau cum s-ar spune corect: purtători sănătoși. Când testezi țintit în zone vulnerabile e normal să creasca numărul depistărilor.E ca la pescuit: pescuiesti într-un rau, lac, mare sau pescuiesti într-un bazin dintr-o crescătorie În același timp trebuie să ne întrebăm: ce încredere putem să avem în datele oficiale comunicate când ele se contrazic de la o zi la alta și când numărătoarea se face după metoda lui Ghiță Pristanda? Apoi, depistarea se face printr-o metodă de genetică moleculară (RT-PCR) și orice laborator trebuie să aibă experiență în acest domeniu sau dacă este nou înființat, trebuie să fie acreditat și validate rezultatele de către un organism independent (exclus MS sau DSP). Personalul trebuie să aibă un atestat privind tehnicile de genetică moleculară. De aceea cât timp nu există o validare și personal calificat, erorile pot depăși limitele metodei de 4%. Și, în sfârșit, ceea ce ni se comunică arată că punctele vulnerabile sunt spitalele sau așezămintele de bătrâni/copii la care era datoria celor care gestionează epidemia să le protejeze. Nu am auzit decât in puține cazuri (unele discutabile) ca focarele să fi fost determinate de măsurile de relaxare. Nu cunosc cazuri de infectare pe plajă sau în apa de mare, nu cunosc cazuri de infectare de pe terase sau cazuri de infectare a vânzătoarelor din unitățile de alimentație publică etc.

„Pandemia cu SARS-CoV-2 nu a atins încă gravitatea și contagiozitatea pandemiei din gripă de tip A H1N1”

Reporter: Este explicabilă panica colectivă în rândul românilor pe fondul acestei epidemii?

Vasile Arăstătoae: În opinia mea, această panică este indusă de neîncrederea autorităților în cetățeni și de promovarea unui climat de frică (ca să nu zic teroare). După cum am mai declarat, dacă nu existau laboratoarele de genetică moleculară (care să identifice structura virusului), presa isterica si  isterizantă care să-l promoveze și experți medicali aroganți și limitați ,SARS-CoV-2 ar fi cucerit lumea și noi nu am fi observat. Cel mult, în statistici, ar fi apărut pentru primul semestru al anului 2020 o ușoară creștere a infecțiilor de tract respirator. Este inexplicabilă panica și blocarea întregii vieți sociale, economice și culturale la o pandemie, care are o gravitate scăzută spre medie , cu 90% persoane asimptomatice și cu 1% cazuri grave sau critice. Scoaterea cifrelor din contextul general conduce la isteria colectivă de care politicieni demagogi profită. Pandemia cu SARS-CoV-2 nu a atins încă gravitatea și contagiozitatea pandemiei din gripă de tip A H1N1 (nota redacției – gripa porcină). O va atinge si poate o va depăși, dar nu de o manieră apocaliptică. Prin urmare, consider că lumea trebuie să își reia activitățile, să-și trăiască viața și să se obișnuiască cu faptul că în mediul nostru biotic a mai apărut un nou membru cu care va trebui să conviețuiască ani de zile așa cum conviețuiește și cu virusul gripal.

Cazuri COVID România

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 777 noi cazuri de îmbolnăvire din 19.097 teste. La ATI, în acest moment, sunt internați 261 de pacienți. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 906.015 teste. La nivelul Mun. Bucuresti s-a raportat 111 de noi cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus în ultimele 24 de ore, urmat de Arges (83 de cazuri)