Guvernul a crescut salariul minim, dar și suma care nu se taxează, în limita aceluiași plafon. Care sunt implicațiile și ce ar putea urma

Cabinetul Ciolacu a adoptat, joi, un proiect de hotărâre de Guvern care modifică modul în care se stabilește salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Teoretic, este vorba de o creștere cu 12,12%, începând din 1 iulie, a salariului minim brut față de iunie și de o mărire a sumei care nu se taxează, dar plafonul până la care se pot da beneficii rămâne, deocamdată același.

Potrivit actului normativ  aprobat joi, începând din 1 iulie 2024, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include indemnizații, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.700 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 168,000 ore pe lună, reprezentând 22,024 lei/oră.

În varianta aflată în vigoare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de la 3.300 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 165,333 ore, în medie pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră, astfel că suma adoptată reprezintă o creștere de 12,12%, față de luna iunie 2024.

ACUM Liderii Uniunii Europene au emis o declarație comună despre situația din Venezuela: „Suveranitatea țării și dreptul internațional trebuie respectate”

00:00

FLASH NEWS Spania și alte cinci țările sud-americane denunță SUA pentru „violarea dreptului internațional” după atacarea Venezuelei și capturarea lui Maduro

23:35

„Cea mai așteptată decizie de azi este creșterea salariului minim de la 3.300 la 3.700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate. Practic, angajații primesc în plus 284 de lei pe lună. Astfel facem un pas important pentru a ne apropia de nivelul cerut de Directiva privind salariul minim european”, a declarat premierul Marcel Ciolacu la debutul ședinței de Guvern.

Potrivit notei de fundamentare, în România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată aproximativ 760.000 de salariați, ceea ce reprezintă 13,9% din numărul total de salariați activi.

De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.700 de lei vor beneficia 1.871.266 salariați.

Majorarea va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii puterii de cumpărare a salariaților și reducerii muncii la negru și are impact asupra creșterii consumului cu o influență și asupra importului bunurilor de consum, potrivit documentelor guvernamentale.

Majorarea nu se aplică salariaților din agricultură și industria alimentară, pentru aceste categorii aplicându-se prevederile legale în vigoare.

Care sunt provocările

„Pentru a proteja puterea de cumpărare a salariaților, Guvernul a majorat de la 200 de lei la 300 de lei din salariul suma lunară pentru care nu se va plăti impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. Decizia se va aplica în cursul acestui an, începând cu drepturile salariale pentru luna iulie, în contextul majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 de lei lunar”, a anunțat Palatul Victoria.

Totuși, creșterea sumei neimpozitabile de la 200 la 300 de lei concomitent cu menținerea plafonului de 4.000 de lei până la care se pot acorda beneficii fiscale poate duce, în unele scenarii apărute în spațiul public, la reducerea veniturilor nete ale salariaților care câștigă un pic mai mult decât cei cu noul salariu minim brut garantat în plată, de 3.700 de lei.

Astfel, conform unor calcule, o persoană care are un salariu brut de 3.800 lei brut ar primi în mână 2.272 lei, deci mai puțin decât unul care are salariul minim de 3.700 de lei, respectiv un net de 2.363 lei.

Potrivit OUG nr. 115/2023, aflată în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024, salariații care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă, nu vor datora impozit pe venit și nu vor include în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 de lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, cu condiția ca nivelul salariului de bază brut lunar să fie egal cu salariul minim brut pe țară și să nu depășească 4.000 de lei inclusiv, venitul brut pentru aceeași lună.

„Eventuale ajustări”

Un risc ar fi reducerea valorii voucherelor sau scăderea salariului brut la minim, iar eliminarea discrepanțelor ar putea fi compensată de angajatori, dacă nu este crescut plafonul de 4.000 de lei.

Întrebat despre aceste scenarii, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a precizat de măsurile au fost decise în urma consultărilor tripartite și tot la nivelul acestui for ar putea să se discute eventuale ajustări.

„Aș prefera să comunicăm despre deciziile luate deja că de către Executiv. Aceste calcule se fac la nivelul Ministerului Finanțelor, de unde, de altfel, avem și o primă reacție în urma unei discuții prealabile acestui briefing, în care s-a specificat foarte clar că nu există nicio prevedere care să interzică sau să intervină în raportul dintre angajați și angajator. Se vor face probabil pe fiecare SRL, pe fiecare firmă, calcule și se va aplica probabil scenariul care va fi convenit ca mutual avantajos atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Este vorba despre aplicarea acestor prevederi adoptate astăzi, a căror expertiză, repet, rămâne să fie absorbită de către piața muncii din România și decisă în consecință”, a declarat Mihai Constantin, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern.

Întrebat de jurnaliști ce implicații va avea pentru angajatori și salariați, purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria a declarat că Guvernul nu poate stabili decât reguli generale privind piața muncii și că piața muncii însăși își va autoregla parametrii în funcție de deciziile luate de către autorități.

„Pot să vă mai spun un lucru: în motivarea acestor acte normative aprobate astăzi este specificat că ele sunt rezultatul unui dialog social care a avut loc deja, care a avut loc în prealabil prin Consiliul Național Tripartit, atât cu sindicatele, cât și cu patronatele și, probabil, îmi imaginez că acolo este un mediu propice pentru această reacție pe care ați spus-o și dumneavoastră și pentru decizia în comun acord a unor ajustări, dacă ele vor fi necesare. (…). Aceste prevederi se aplică de la 1 iulie, ceea ce oferă un răgaz acestui dialog și, eventual, unor eventuale ajustări.