Tradiții și obiceiuri de Mărțișor. De ce nu este bine să îl arunci la gunoi

De astăzi a venit primăvara oficial în calendar, de luna mărțișorului. Tot de astăzi, pentru bunăstare și noroc, este bine să purtăm talismanul cu șnur alb și roșu.

Mărțișorul a devenit unul dintre cele mai populare obiceiuri românești. Sărbătoarea este născută din credințele și obiceiurile ale strămoșilor noștri, ea marchează renașterea naturii și intrarea în noul an agricol, fiind strâns legată de tradițiile Anului Nou, care înainte începea la 1 Martie, relatează Observator News.

Tradiții și obiceiuri de Mărțișor

În anul 2017, mărțișorul a fost înscris în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, după o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova. Tradiția a fost începută încă din Antichitate și reprezintă confecționarea și purtarea unui șnur împletit din două fire de lână, bumbac sau mătase, unul alb și unul roșu, caracteristicile asociate zilei de 1 martie.

ULTIMA ORĂ Atacuri în Oman: Iranul a lovit cu drone portul Duqm și un petrolier. Cel puțin cinci răniți

12:01

CINEMA Vedeta din „Tânărul papă” lansează „Acel Martie”, la Piteşti. Mădălina Bellariu revine în oraşul natal alături de alte vedete internaţionale

11:59

Acest șnur, cunoscut în România sub numele de „mărțișor”, era confecționat de femei și oferit membrilor comunității. El era purtat începând cu 1 martie la gât, la încheietura mâinii sau a piciorului, încins peste pântec ori, mai târziu, prins în piept cu un ac. Durata purtării varia, în funcție de zonă, de la câteva zile până la câteva săptămâni.

La final, mărțișorul era așezat pe o ramură înflorită, pus sub o piatră, aruncat într-o fântână sau pe brazda verde a ogorului. Tradiția spune că, după ce nu mai este purtat, mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi, deoarece acest gest ar aduce ghinion.

Denumirea oficială a lunii martie a contribuit, în ultimele decenii, la impunerea numelui sărbătorii de la 1 martie – Mărțișor – în detrimentul unor denumiri mai vechi, precum Dochia sau Dragobete. Totodată, termenul „mărțișor” desemnează și darul oferit cu această ocazie.

Mărțișorul este legat de tradiția Dochiei

În privința modului de realizare, mărțișorul este legat de tradiția Dochiei. El este alcătuit din două fire răsucite, în culori diferite, care simbolizează iarna și vara, de care se atașa o monedă din aur, argint sau alt metal. Potrivit unor informații etnografice, în vechime șnurul era împletit din lână albă și neagră, fără a fi împodobit cu monede sau, ca în prezent, cu diverse obiecte artizanale.

Șnurul întruchipa „funia anului”, cea care unea zilele celor două anotimpuri fundamentale – iarna și vara. Tradițiile legate de Dochia susțin ideea unui an organizat în jurul opoziției dintre contrarii: lumină și întuneric, cald și frig, fertilitate și sterilitate, viață și moarte. În legendele despre Dochia apar aproape întotdeauna vara și iarna, iar simbolul anotimpului cald îl reprezentau fragii, fructe care se coc vara, nu primăvara.

Recomandările autorului: