Serviciul Român de Informații (SRI), DIICOT și Poliția Română acuză Federația Rusă că a coordonat o operațiune de sabotaj în România, care ar fi dus la provocarea incendiului izbucnit pe 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a companiei naționale ROMARM. Trei cetățeni străini, doi bieloruși și un ucrainean, sunt suspectați că au participat la această acțiune. Doi dintre ei au fost capturați în Germania, unde, potrivit anchetatorilor, pregăteau noi acte de sabotaj, iar al treilea a fost localizat în Polonia.
Potrivit comunicatelor transmise luni, 26 octombrie 2026, de SRI, DIICOT și Poliția Română, incendiul de pe platforma industrială din Brașov, care a afectat sediile mai multor societăți comerciale, nu ar fi fost un accident, ci rezultatul unei operațiuni de sabotaj coordonate din Federația Rusă.
SRI susține că, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj formată din cetățeni ai unor foste state sovietice, rezidenți în țări ale Uniunii Europene.
„Serviciul Român de Informații, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil din Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM”, transmite SRI.
Ancheta desfășurată de procurorii DIICOT și polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, cu sprijinul informativ al SRI, a dus la identificarea a trei persoane suspectate de implicare în incendierea obiectivului industrial din Brașov.
Este vorba despre doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, toți rezidenți în state membre ale Uniunii Europene.
Pe baza probelor administrate, judecătorii de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București au emis mandate europene de arestare în lipsă.
Doi dintre inculpați au fost identificați și arestați preventiv în Germania, în urma cooperării dintre autoritățile române și cele străine.
În cazul celui de-al treilea inculpat, localizat în Polonia, autoritățile române au obținut luni, 26 octombrie, un mandat european de arestare.
Procurorii continuă cercetările pentru tentativă la acte de diversiune și fac demersurile necesare pentru aducerea celor trei în România.
Investigațiile serviciilor de informații indică faptul că incendiul din Brașov ar fi reprezentat doar una dintre misiunile atribuite membrilor rețelei.
Potrivit SRI, coordonatorii din Rusia stabiliseră mai multe ținte în România și în alte țări europene, inclusiv fabrici de armament, unități de producție din industria de apărare și alte obiective militare sau industriale.
„Datele obținute până în prezent arată că misiunile rețelei nu se limitau la România. Coordonatorii din Federația Rusă îi atribuiseră o serie extinsă de ținte din regiune: facilități de producție de armament, de stat și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial”, arată SRI.
La rândul lor, procurorii DIICOT confirmă că, din actele de urmărire penală, a rezultat că cei trei inculpați vizau și alte obiective de pe teritoriul României și al altor state membre UE.
Serviciul Român de Informații susține că acest caz face parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj coordonată de Federația Rusă în Europa.
În cursul anului 2026, instituțiile române ar fi identificat și alte tentative de sabotaj împotriva unor obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale și instalații utilizate pentru instruirea militarilor ucraineni.
În comunicatul său, SRI descrie și metodele prin care ar acționa rețelele de sabotaj coordonate din Federația Rusă.
Recrutarea s-ar realiza în principal prin intermediul rețelelor sociale, unde persoanelor vizate li se oferă inițial sume de bani pentru activități aparent inofensive, precum fotografierea sau supravegherea unor clădiri și obiective industriale.
Ulterior, sarcinile ar deveni tot mai periculoase, ajungând la distrugeri, incendieri și chiar asasinate.
În cazul în care persoanele recrutate refuză să execute ordinele primite, coordonatorii ar putea recurge la amenințări, presiuni sau șantaj.
Potrivit SRI, rețelele exploatează în special vulnerabilitățile financiare, dependențele sau antecedentele infracționale ale celor recrutați.
Pentru a evita identificarea, membrii unor asemenea grupări ar utiliza documente și rezervări pe numele altor persoane, mijloace de plată greu de urmărit, cartele telefonice provenite din alte state și aplicații de mesagerie criptată.
SRI subliniază însă că aceste elemente trebuie analizate împreună și în context, întrucât niciunul dintre ele nu reprezintă, separat, o dovadă de implicare în activități de sabotaj.
În urma identificării acestei rețele, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat intensificarea măsurilor de securitate în jurul unor obiective considerate sensibile.
Sunt vizate în special infrastructurile critice, platformele industriale din domeniul apărării, principalele căi de transport și marile depozite logistice din România.
MAI susține că structurile sale operative colaborează permanent cu SRI, DIICOT, Ministerul Apărării Naționale și partenerii internaționali din NATO și Uniunea Europeană, pentru identificarea și prevenirea unor noi tentative de sabotaj.
„Asigurăm opinia publică că situația operativă este pe deplin sub control”, transmite Ministerul Afacerilor Interne, care precizează că mecanismele de alertă timpurie și intervenție rapidă sunt funcționale.
Autoritățile le solicită cetățenilor și operatorilor economici să anunțe la 112 orice activitate suspectă, inclusiv supravegherea neautorizată a unor obiective strategice sau identificarea unor colete suspecte în apropierea platformelor industriale.
Potrivit SRI, acțiunile atribuite rețelelor de sabotaj coordonate din Federația Rusă urmăresc intimidarea statelor europene, afectarea capacităților lor de apărare și slăbirea contribuției acestora la securitatea regională.
MAI consideră că incidentul de la Brașov se înscrie în tipologia altor cazuri investigate anterior și atribuite Rusiei, în contextul intensificării amenințărilor de război hibrid.
SRI, DIICOT, Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Generală de Informații a Apărării continuă investigațiile pentru a stabili întreaga amploare a operațiunilor de sabotaj și pentru a identifica toate persoanele implicate.
Asa si !???? Daca erati baieti asa ceva nu ajungea in presa unu si doi daca nu i-ati prins pe teritoriu Romaniei in fapt ..sunt simple supozitii ! Un aticol fix ca un supozitor …in afara ca discrediteaza institutiile …ne arata cat de pregatiti sunt aceste minti luminate cu lanterna!Sincer mi-ar fi jena sa lucrez intr-o „asemenea” institutie……ACUZA Rusia …..amarastenilor …tufe de Venetia.
Încă o dată, dacă trimiți arme în Ucraina apoi cred ca te poți aștepta ca navele care le transportă sau fabricile care le produc să fie atacate. E prea greu? Nu numai pentru voi cu și pentru Nicușor pentru care nimic nu e ușor. Hai, mai schimbați placa.
Ăștia până nu se umplu de tot ridicolul/*** nu se lasă!
Penibil , adică e un ucrainian si doi Belarusi dar im fapt au fost rusii