A MURIT MIHAELA URSULEASA. Funeraliile pianistei, acoperite din fonduri de la Guvern

Guvernul va oferi sprijinul necesar pentru acoperirea cheltuielilor necesare funeraliilor pianistei Mihaela Ursuleasa, a anunțat sâmbătă primul-ministru Victor Ponta, care a transmis un mesaj de condoleanțe familiei artistei.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, primul-ministru Victor Ponta a transmis un mesaj de condoleanțe familiei Mihaelei Ursuleasa, exprimându-și profundul regret pentru trecerea în neființă a artistei.

„Am primit extrem de greu vestea plecării dintre noi a pianistei Mihaela Ursuleasa. În numele Guvernului, și al meu personal, adresez sincere condoleanțe și expresia întregii noastre compasiuni pentru familia îndoliată, pentru toți cei care au cunoscut-o și au prețuit-o. Vom fi cu toții alături în aceste clipe de tristețe. Regret profund această tragică și neașteptată pierdere pentru cultura românească, dar și pentru națiunea română ca întreg. Șocul resimțit a fost cu atât mai mare cu cât țara noastră a fost văduvită prematur de un talent de excepție în lumea muzicală. Încă de la o vârstă fragedă, Mihaela reușea să farmece o lume întreagă prin măiestria cu care cânta la pian, cucerind, prin munca și talentul ei, emoțiile noastre și admirația marilor muzicieni deopotrivă. Mă impresionează și acum faptul că, la vârsta de doar 21 de ani, câștiga prestigiosul concurs internațional de pian ‘Clara Haskil’ din Elveția”, spune premierul Victor Ponta.

REACȚIE Corul bocitoarelor din USR, după votul din Senat: s-au invocat „încălcarea drepturilor omului” și „erdoganizarea României”

17:21

VIDEO O ursoaică a smuls bara unei mașini pe Transfăgărășan. Care a fost reacția șoferului

17:13

Potrivit lui Victor Ponta, Mihaela Ursuleasa „a fost, fără îndoială, un izvor nestăvilit de sensibilitate artistică și va rămâne cu certitudine un reper în muzica clasică, asemeni unei cheia sol ce dă tonul tinerei generații muzicale și, de ce nu, tinerei generații în general – pentru că, dincolo de talentul ei incontestabil, Mihaela a fost o tânără care prin ambiție, sacrificiu și multă muncă, și-a clădit o carieră de invidiat”.

„Deși este o compensație infimă pentru această imensă pierdere, vreau să asigur familia îndoliată că Guvernul va oferi sprijinul necesar pentru acoperirea cheltuielilor necesare funeraliilor”, a declarat primul-ministru Victor Ponta.

Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită decedată în apartamentul ei din Viena joi, de impresara sa, Andreea Butucariu. Ursuleasa, care avea 33 de ani, se stabilise la Viena de foarte mulți ani, unde locuia cu mama ei și fetița sa de șapte ani.

Potrivit wien.orf.at, poliția austriacă indică drept cauză probabilă a morții pianistei o „hemoragie cerebrală” sau o „căzătură fatală”. Totodată, a fost indicată drept cauză a morții o rupere a unui anevrism cerebral, în presa germană citată de AFP.

Totodată, pe site-ul oficial al artistei (www.ursuleasa.com), se spune: „Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită moartă în apartamentul ei din Viena, orașul ei adoptiv, în dimineața zilei de 2 august 2012. Medicul legist a declarat că decesul a fost cauzat de o comoție cerebrală. Avea doar 33 de ani (un număr magic)”.

Pe de altă parte, MAE a precizat, vineri, la solicitarea MEDIAFAX, că pianista Mihaela Ursuleasa era cetățean austriac, iar Ambasada României la Viena nu a fost notificată din acest motiv cu privire la decesul acesteia. „Ambasada României la Viena a luat legătura cu autoritățile austriece competente, care au confirmat decesul. Menționăm că Ambasada României la Viena nu a fost notificată de către autoritățile austriece deoarece doamna Ursuleasa era cetățean austriac”, se arată în precizarea MAE.

În plus, Cătălin Mihăilescu, atașatul de presă al Ambasadei României la Viena, a precizat pentru MEDIAFAX că până vineri la prânz familia pianistei decedate nu a contactat reprezentanța diplomatică a României pentru a solicita vreun fel de asistență.

Pe de altă parte, surse din domeniul muzical au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că este posibil ca Mihaela Ursuleasa să fie înmormântată în România, pentru că ea nu avea un loc de veci în Austria.

Potrivit site-ului oficial al pianistei, informații despre înmormântare vor fi făcute publice miercuri sau joi.

Născută pe 27 septembrie 1978, Mihaela Ursuleasa a avut șansa, la vârsta de 13 ani, să fie ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-și construi întreaga pregătire muzicală printr-o bursă de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec. Momentul decisiv al carierei sale a fost câștigarea marelui premiu la una dintre cele mai importante competiții internaționale, „Clara Haskil”, din Elveția – în 1999. Au urmat apariții sub bagheta lui Claudio Abbado la Viena, la Festivalul de la Sankt Petersburg și München, recitaluri la Roma, Frankfurt, Davos, Festivalul Schleswig-Holstein.

Mihaela Ursuleasa a concertat regulat alături de Filarmonicile din Hamburg, Köln, Bamberg, Rotterdam, Dresda și orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Zürich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varșovia, Berlin. A avut apariții încununate de succes la Carnegie Hall, Royal Symphony Hall.

Printre dirijorii cu care a colaborat se numără maeștri de seamă ai baghetei, ca Wolfgang Sawallisch, Paavo Järvi, Gerd Albrecht, Kurt Sanderling, Sir Neville Marriner și Dennis Russel Davies.

De un real succes s-au bucurat recitalurile ei din China, Japonia (cel de la Tokyo fiind inclus în ciclul „Pianiști ai anului 2001”) sau debutul londonez, în martie 2002, în Seria Internațională de Recitaluri Harrods, la complexul South Bank. Ecourile excelente ale recitalului de debut în Canada (august 2005) i-au adus artistei noi invitații pentru anul 2006 – recitaluri și concert cu Orchestra Simfonică din Montreal.

Parteneră rafinată în muzica de cameră, Mihaela Ursuleasa a apărut adesea la cele mai prestigioase festivaluri europene, îndeosebi alături de violonista Patricia Kopacinskaia.

Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat două albume, în 2010, „Piano & Forte” (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), și în 2011, „Romanian Rhapsody” („Rapsodia Română nr. 1” a lui George Enescu, „Suita pentru pian” a lui Paul Constantinescu, două dansuri populare românești de Béla Bartók și trei piese de Franz Schubert).