Actrița Irina Petrescu a murit la Spitalul Elias

IRINA PETRESCU A MURIT marți, la Spitalul Elias din Capitală, după o scurtă, dar foarte grea suferință, a declarat pentru MEDIAFAX directorul medical al unității sanitare, Dana Safta.

Actrița Irina Petrescu avea 71 de ani.

sursa foto webphoto.ro

A MURIT IRINA PETRESCU. Cele mai importante roluri ale IRINEI PETRESCU. VIDEO

Irina Petrescu fusese transferată în urmă cu două săptămâni de la Spitalul de Urgență Floreasca la Spitalul Elias, a precizat pentru MEDIAFAX doctorul Dana Safta.

Irina Petrescu s-a născut pe 19 iunie 1941 și a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, promoția 1963, la clasa profesorilor Ion Șahighian și David Esrig.

ULTIMA ORĂ Alertă cu bombă pe Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii au fost evacuați de urgență

17:03

SĂNĂTATE Speranța de viață la nivel global revine la nivelul de dinaintea pandemiei. Care sunt acum principalii factori de deces

16:58

S-a remarcat încă din timpul studenției, cel care a descoperit-o fiind regizorul Savel Stiopul. Acesta a chemat-o să dea probe pentru un proiect de film care nu s-a mai realizat, dar atunci a fost văzută de Liviu Ciulei, care a distribuit-o în rolul principal Ana Strejan din „Valurile Dunării” (1960).

Cunoscută pentru distincția și eleganța sa, dar și pentru frumusețea sa clasică, Irina Petrescu a avut roluri importante în film, teatru radiofonic și teatru TV, în regia unor nume de perstigiu ca: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu – Gopo, Dinu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Pița, Mircea Veroiu.

Irina Petrescu a jucat în numeroase spectacole pe scena Teatrului Bulandra din București, între care: Lena – în „Leonce și Lena”, de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei (1970); Elena – „Anunțul la mica publicitate”, de N. Gingsburg, regia Sanda Manu; „A douăsprezecea noapte”, de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei (1973); Cecil – „Elisabeta l”, de Paul Foster, regia Liviu Ciulei (1974), Jennifer – „Ferma”, de David Storey, regia Sanda Manu (1975); Cecilia – „Casa cea nouă”, de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu (1978), Cristina – „Judecată în noapte”, de Buero Vallejo, regia Tudor Mărăscu (1981); Ines – „Cu ușile închise”, de Jean Paul Sartre, regia Mihai Măniuțiu (1982), Ea – „O, ce zile frumoase!”, de Samuel Beckett, regia Mihai Măniuțiu (1985), Margot – „Dimineața pierdută”, de Gabriela Adameșteanu, regia Cătălina Buzoianu (1986), Vișa – „Io, Mircea Voevod”, de Dan Tărăchilă, regia Alexandru Tocilescu (1986), Milordino – „Uriașii munților”, de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1987), Celimene – „Mizantropul”, de Moliere, regia Valeriu Moisescu (1989), Beatrice – „Teatrul comic”, de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete (1992), Caesonia – „Caligula”, de Albert Camus, regia Mihai Măniuțiu (1996), Doamna Diderot – „Libertinul”, de E. E. Schmitt, regia Alexandru Tocilescu (1998), Regina mamă – „Thomas a Becket”, de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea (1999), Maria Vasilievna Voinițkaia – „Unchiul Vanea”, de A. P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy (2001), Maria Mihailovna – „Oblomov”, după I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu (2003), Arina Panteleimonovna – „Căsătoria”, de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy (2003).

Pe scena Teatrului Metropolis, Irina Petrescu a putut fi văzută în spectacolele „Sfârșit de partidă”, de S. Beckett, în regia lui Alexandru Tocilescu, și în „Nebuna din Chaillot”, montare a piesei lui J. Giraudoux, de Alice Barb.

Printre titlurile marcante din filmografia ei se numără debutul lui Lucian Pintilie cu „Duminică la ora 6” (1966), unde joacă alături de Dan Nuțu, dar și „Dincolo de pod” al lui Mircea Veroiu, „O lumină la etajul X”, în regia Malvinei Urșianu, și „Hotel de lux” (1992) al lui Dan Pița. Irina Petrescu este cunoscută și pentru filme precum „Străinul” (1964) și „Prin cenușa imperiului” (1976).

A fost partenera lui Liviu Ciulei în „Facerea lumii” – film distins cu premiul ACIN în 1971 -, a lui Toma Caragiu și Geo Barton în „Nu vreau să mă-nsor”, a lui Radu Beligan în „Șeful sectorului suflete” și a lui Ștefan Iordache în „Diminețile unui băiat cuminte”.

Gheorghe Vitanidis, cu care Irina Petrescu a colaborat la trei filme, a distribuit-o în „Răutăciosul adolescent”, care i-a adus, în 1968, unul dintre cele mai importante premii internaționale din palmaresul ei, pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de la Moscova.

„Răutăciosul adolescent” este un film deschizător de drumuri în cinematografia românească: în el apare primul nud dintr-un film românesc. În „Răutăciosul adolescent” Iurie Darie și Irina Petrescu sunt protagoniștii unei iubiri pe versuri de Nichita Stănescu: „Mai lasă-mă un minut/ Mai lasă-mă o secundă/ Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip/ Mai lasă-mă o undă”.

Totodată, Irina Petrescu a jucat în filmul „Misiunea directorului de resurse umane” (2010), o coproducție Israel-Germania-Franța, semnată de Eran Riklis, care a avut premiera în România în februarie 2011. „Misiunea directorului de resurse umane” a obținut cinci trofee la gala premiilor industriei de film israeliene – Ophir Awards -, în 2010: pentru cel mai bun lungmetraj, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cea mai bună actriță într-un rol secundar (acordat actriței de origine română Rosina Cambos) și cea mai bună coloană sonoră.

De-a lungul carierei sale, Irina Petrescu a primit numeroase distincții și premii. Astfel, în decembrie 2011, a primit premiul „Aristizza Romanescu” în domeniul artelor spectacolului, acordat de Academia Română pentru „creația teatrală și cinematografică”.

În 2007, Irina Petrescu a primit premiul pentru întreaga carieră la cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

De asemenea, în anul 2003, Irina Petrescu a primit premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate (2002).

În anul 2000, actrița Irina Petrescu a fost decorată cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer, de către Președinția României.