Alertă maximă în Franța: 4.000 de noi paturi în spitale, pregătite pentru a face faţă presiunii generate de creşterea numărului îmbolnăvirilor

Autorităţile franceze au instituit  alerta maximă în opt oraşe, inclusiv Paris, măsură ce presupune noi restricţii, inclusiv închiderea barurilor şi un protocol consolidat în restaurante, relatează agenţia EFE.

Alerta maximă este declarată în Franţa pe plan local atunci când cel puţin 30% din locurile de la ATI sunt ocupate, incidenţa cumulată a cazurilor de COVID-19 din ultima săptămână depăşeşte 250 de cazuri pozitive la 100.000 de locuitori în rândul populaţiei generale şi 100 de cazuri la 100.000 de locuitori în rândul populaţiei vârstnice.

Oraşele Paris, Marsilia, Aix-en-Provence, Guadalupe, Lyon, Lille, Grenoble şi Saint-Etienne sunt în această situaţie. Conform raportării de vineri, pe ansamblul Franţei au fost confirmate 20.339 de noi cazuri de COVID-19, o cifră record.

INEDIT Imaginile zilei, pe litoral: Patru bărbați au jucat șah în mare, la o temperatură a apei de doar 8,5 grade C, în a doua zi de Crăciun: „A fost remiză”

10:56

FLASH NEWS Nicușor Dan și-a petrecut seara de Crăciun în satul bunicilor săi. Cum a fost întâmpinat președintele

10:54

În aceeaşi zi, ministrul francez al sănătăţii, Olivier Véran, a anunţat că până în decembrie, sau chiar mai devreme dacă este necesar, vor fi pregătite 4.000 de noi paturi în spitale pentru a face faţă presiunii generate de creşterea numărului îmbolnăvirilor.

În Paris şi regiunea limitrofă sunt deja ocupate 40% din paturile de terapie intensivă

În Paris şi regiunea limitrofă sunt deja ocupate 40% din paturile de terapie intensivă, iar directorul Agenţiei regionale de sănătate, Aurélien Rousseau, a avertizat că în următoarele două săptămâni s-ar putea depăşi pragul de 50% din locurile de la ATI ocupate.

Joi a fost activat la Paris dispozitivul de urgenţă din centrele sanitare

Joi a fost activat la Paris dispozitivul de urgenţă din centrele sanitare aplicat şi în timpul primului val de coronavirus din primăvară în vederea organizării sistemului sanitar în faţa intensificării epidemiei. Prin acest dispozitiv pot fi reprogramate anumite activităţi, precum consultaţiile sau intervenţiile chirurgicale care nu au caracter urgent, se pot reorganiza resursele umane sau poate fi restabilită cooperarea între clinicile publice şi cele private.