Amenințările liderul Jobbik, Vona Gabor, la adresa României: Orice ați face autonomia secuilor se va realiza

„Eu cred că autonomia secuilor este un obiectiv la care statul român, orice ar face, și sunt ferm convins de asta, mai devreme sau mai târziu se va realiza, nu vor putea să îl oprească. Sunt sigur că, vreuna dintre etapele istoriei va crea această posibilitate, așa că și statul român ar face mai bine să nu încerce să pună piedici prin diferite acțiuni, ci mai degrabă să își reconsidere poziția, deoarece va fi o autonomie a secuilor”, a spus Vona Gábor, aplaudat îndelung de participanții la dezbatere.

Liderul Jobbik a adăugat că nu a negat niciodată, chiar și atunci când a fost criticat, că este împotriva populației majoritare, că autonomia Ținutului Secuiesc reprezintă unul din „țelurile” politicii Jobbik, la care nu va renunța.

ACTUALITATE 26 August, calendarul zilei: Cristina Neagu împlinește 38 de ani, Ionuț Iftimoaie 48. Au loc trei explozii la o stație GPL, în Crevedia

07:15

PORTRET Cine este Cosmin Ghiță, directorul care a condus Nuclearelectrica aproape 10 ani. CEO-ul a demisionat în cea mai gravă criză a reactoarelor de la Cernavodă, cu toată producția oprită

07:00

„De multe ori am fost acuzați că suntem împotriva românilor, dar nu am negat niciodată și nici nu vom nega faptul că unul dintre țelurile noastre în politică este autonomia Ținutului Secuiesc, autodeterminarea, îmbunătățirea relațiilor cu maghiarii din Ardeal și să nu se aștepte nimeni să renunțăm la ele”, a afirmat Vona.

El a spus că, înainte de a veni în România, a fost informat că ar putea fi condamnat „la 10, chiar 20 de ani” pentru acuzațiile de încălcare a legislației românești în vigoare, însă a decis să participe la cea de a X-a ediție a Taberei EMI întrucât nu a primit niciun răspuns concludent de la autoritățile din Ungaria și din România, din care să reiasă că ar fi o persoană indezirabilă.

Liderul Jobbik susține că „vânătoarea de vrăjitoare” împotriva sa a fost declanșată anul trecut, după ce „a făcut greșeala” de a acorda un interviu presei românești, care l-a întrebat dacă susține propunerea fostului europarlamentar UDMR Tokes Laszlo, care a solicitat premierului Viktor Orban „protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei” și obținerea autonomiei secuimii, la care a răspuns afirmativ, cu riscul de a deteriora relațiile dintre România și Ungaria.

„La Tabăra EMI de anul trecut am comis greșeala de a da un interviu presei românești (…) Undeva s-a creat o confuzie între termenii «conflict» și «război», fapt pentru care a început vânătoarea de vrăjitoare împotriva mea, care nu a încetat până în ziua de astăzi. Eu cred că această luptă nu are legătură cu mine sau Jobbik, mă simt de parcă aș fi aterizat într-un ring de box, între Ponta și Băsescu. Am primit câteva directe, mai ales dinspre stânga, partida a continuat până când a ajuns în biroul meu un document, un raport în care era precizat că pentru faptele care înceacă să mi se pună în cârcă în România se poate primi o condamnare de 10, chiar 20 de ani de închisoare”, a afirmat Vona Gábor.

Anul trecut, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal ((Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, județul Harghita, Vona spunea că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile și interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-și responsabilitatea unui conflict cu România. Întrebat apoi cum comentează solicitarea adresată de europarlamentarul Tokes Laszlo premierului ungar Viktor Orban ca Ungaria să asigure protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor afirma că Jobbik a avut câteva inițiative în acest sens și că „nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgește și întărește drepturile minorității maghiare din România”.

Vona Gabor a fost și liderul fostei grupări Garda Maghiară, interzisă de instanța de la Budapesta la începutul lunii iulie 2009.

Numele lui Vona Gabor a fost intens vehiculat și la mijlocul lunii martie 2014, când acesta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj adresat președintelui Traian Băsescu și premierului Victor Ponta, în care își exprima „nedumerirea” față de intenția autorităților române de a-i interzice prezența pe teritoriul țării. El afirma că Băsescu și Ponta „ori au fost dezinformați, ori fac un joc politic antimaghiar”, iar dacă au o problemă cu el pe motiv că susține autonomia, atunci să spună clar și „să nu îmbrace intenția lor reală într-o haină așa de transparentă”.

Ulterior, președintele Traian Băsescu a replicat: „Nu primim lecții de la politicieni maghiari în ceea ce privește modul în care tratăm minoritățile”.

Trei zile mai târziu, MAI anunța că patru cetățeni ungari, printre care doi membri Jobbik, unul fiind deputatul în Parlamentul ungar Szavay Istvan, au interdicție de a intra în România timp de un an.

Interdicția dată celor patru a fost dispusă înaintea manifestanțiilor prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, din 15 Martie, „cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României”, preciza MAI, care adăuga că instituțiile abilitate au în atenție „și alte persoane care desfășoară în mod sistematic, pe teritoriul României, astfel de acțiuni care contravin normelor comunitare și legislației naționale în materie”.

În 10 martie, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor uciși în 1854, organizată la Târgu Mureș, CNS cerând autonomia Ținutului Secuiesc, dar și începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. În timpul manifestației, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizației „64 de Comitate” (HVIM), veniți din Ungaria, s-au certat și îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.