Anunțul făcut de procurorul general al României, despre femeia găsită moartă într-un parc din București

„Nu aș vrea să fac comentarii vizavi de noul caz, nu sunt momentan date că decesul s-ar datora mușcăturilor de câine”, a spus Tiberiu Niuț, întrebat despre ancheta în cazul femeii care a fost găsită moartă într-un parc din Sectorul 2 al Capitalei.

Procurorul general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție a mai spus că este regretabil ce s-a întâmplat, indiferent de cauza decesului.

Cadavrul unei femei fără adăpost, care prezenta urme de mușcături de câini, a fost descoperit joi dimineață, într-un parc din sectorul 2, situat între blocuri. Femeia, care nu a fost încă identificată, avea aproximativ 45 – 50 de ani, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din Poliție.

NEWS ALERT Intervenție de ultimă oră în Chitila. Doi copii, în pericol de înec. În ce stare se află minorii

14:19

ECONOMIE A șasea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a pierdut moneda europeană în fața leului

14:18

Polițiștii Serviciului Omoruri au declanșat o anchetă în acest caz, însă, deocamdată, nu s-a stabilit dacă mușcăturile au fost făcute înainte sau după decesul femeii.

Oficiali din Poliția Capitalei au declarat, pentru MEDIAFAX, că trupul victimei prezenta urme de violență și fost transportat la INML, pentru necropsie, urmând a se stabili exact cum au fost provocate rănile de pe corpul femeii.

Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a capturat, joi, șapte câini fără stăpân aflați în zona unde a fost găsit cadavrul ce prezenta mușcături, iar după citirea crotaliilor a rezultat că trei dintre aceștia erau microcipați de Centrul Teritorial Veterinar (CTV) Sector 2, iar alți doi erau ai Asociației „Cuțu-Cuțu”. Un alt câine era adoptat de o persoană fizică, iar cel de-al șaptelea, aparent bolnav și orb, nu figurează în nicio evidență, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții ASPA.

Potrivit sursei citate, toate documentele legate de acești câini au fost pregătite pentru a fi puse la dispoziția Poliției, pentru investigarea cazului.

Conform Legii 258/2013, pentru modificarea și completarea OUG 155-2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, abandonarea câinilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la doi la cinci ani.

Pe de altă parte, reprezentanții ASPA au arătat că, în ultimele șase luni, autoritatea a fost solicitată de patru ori să intervină în vecinătatea zonei unde a fost găsit cadavrul.

Din septembrie 2013, ASPA lucrează cu 15 echipe pentru capturarea animalelor, primind în medie 800 de sesizari pe lună și ridicând toți câinii reclamați. ASPA a adunat de pe străzi peste 10.000 de câini fără stăpân, din care peste 6.000 au fost adoptați de persoane fizice si ONG-uri, a precizat sursa citată.

Președintele Asociației „Cuțu-Cuțu”, Marcela Pâslă, a declarat pentru MEDIAFAX că ONG-ul a preluat câini de la Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor și i-a returnat în teritoriu, din 2008 până în 2009, în baza unui protocol încheiat cu instituția primăriei.

Pâslă a spus că Asociația „Cucțu-Cuțu”, ca și alte ONG-uri, a încheiat un protocol cu ASPA în 2008, conform căruia autoritatea din subordinea primăriei aduna câinii fără stăpân din Capitală, îi steriliza și îi caza în adăpost, iar organizațiile semnatare îi preluau și îi returnau în teritoriu pentru a face loc altor câini.

„Se vorbea de adopție, dar era clar pentru toată lumea că este vorba de returnare”, a spus Pâslă, arătând că protocolul respectiv a fost reînnnoit an de an până în 2013, iar din 2009 s-a spus explicit că ONG-urile returnează câinii sterilizați.

În perioada respectivă, 2008 – 2009, nu era de altfel decât un singur adăpost în subordinea primăriei, cel de la Pallady, care avea capacitate de 300 de locuri, astfel că trebuiau scoși câini în permanență pentru a putea fi adunați și sterilizați alții.

„Practic am făcut returnare cu acordul primăriei. (…) Cineva trebuia să încaseze castanele”, a mai declarat Pâslă, spunând că „era un șantaj” din partea celor de la ASPA, pentru că ONG-urile luau câinii ca să stea în condițiile din adăpost cu prețul asumării răspunderii pentru ei.

Dacă animalele returnate în teritoriu erau agresive, ele trebuiau din nou preluate și rămâneau în adăpost, conform aceluiași protocol, a mai spus Pâslă.

Ea a precizat că Asociația „Cuțu-Cuțu” a reziliat protocolul în 2009. „Din mai – iunie 2009, nu am mai luat niciun câine, pentru că ne șantajau”, a spus Pâslă.