APADOR-CH critică întrebările de la referendum: Sunt un simplu sondaj de opinie, fără urmări juridice

APADOR-CH, asociație pentru apărarea drepturilor omului, consideră că întrebările anunțate pentru referendumul din 26 mai constituie un simplu sondaj de opinie, deoarece demersul nu va avea urmări juridice și nici influențe asupra luptei anticorupție dacă nu va fi reglementat clar.

„APADOR-CH constată că întrebările anunțate pentru referendumul din 26 mai „se vor constitui într-un simplu sondaj de opinie național. Indiferent cum vor răspunde cetățenii la ele, demersul nu va avea urmări juridice și cu atât mai puțin influențe asupra luptei anticorupție”, arată asociația, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, a „interzice” amnistia sau grațierea pentru o categorie de infracțiuni, cum cere prima întrebare, presupune, de fapt, o modificare a Constituției.

„Pentru asta e nevoie ca parlamentul să adopte o lege și apoi să organizeze alt referendum, ca să întrebe poporul (din nou) dacă e de acord. (…) Tot întrebarea 1 se limitează surprinzător la faptele de corupție prevăzute în Codul penal (mita și traficul de influență), pierzând din vedere un spectru mai larg de fapte asimilate corupției și prevăzute în legea anticorupției, care deci ar putea fi amnistiate; Prin comasarea a trei întrebări într-una singură (întrebarea 2), se limitează, paradoxal, dreptul cetățenilor de a-și exprima voința în cadrul referendumului. Pentru că nu li se dă posibilitatea de a răspunde diferit la fiecare din cele trei întrebări, ci musai cu da sau nu la toate trei”, mai arată reprezentanții APADOR-CH.

Aceștia consideră că este nevoie de o reglementare mai clară și mai previzibilă a unui referendum consultativ, pentru a da mai multă încredere cetățeanului că prezența sa la vot va avea efecte reale.

„În lipsa unei reglementări precise, la nivel constituțional, a efectelor unui referendum consultativ (până la urmă, de ce să fie consultativ și nu decizional, dacă tot punem poporul să voteze?), exercitarea suveranității poporului prin acest fel de referendum, potrivit art. 2 al.1 din Constituție, rămâne, în practică, doar la nivel declarativ. Primul pas pentru ca și în realitate un referendum, de orice tip, să reprezinte o exercitare a suveranității poporului este prevederea clară în Constituție a efectelor sale, indiferent de denumirea dată acelui referendum”, mai arată sursa citată.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a refernumului din 26 mai.

Întrebările sunt:

„1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.