Apocalipsa după Ilie Bolojan. Ce s-a ales de promisiunile premierului pentru bunăstarea românilor și cum a ajuns în situația de a fi demis prin moțiune de cenzură

Premierul Ilie Bolojan se află în echilibru instabil. Poziția de șef al guvernului este amenințată, iar o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR – care urmează să fie supusă votului, marți, în Parlamentul României – planează asupra sa ca o sabie a lui Damocles. Nicușor Dan l-a numit premier pe Bolojan în data de 20 iunie 2025. După un an de guvernare sub spectrul unei austerități duse la extrem, România suferă.

Puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic, protestele se țin lanț, coaliția PSD – PNL – USR – UDMR s-a rupt, perspectivele sunt îngrijorătoare.

• Din ce în ce mai nemulțumiți, românii sunt departe de a fi optimiști. Taxele lui Bolojan i-au îngenuncheat.
• Ilie Bolojan, însă, spune că va merge mai departe, pe aceeași linie, chiar și cu un guvern minoritar. (vezi AICI cum a petrecut Ilie Bolojan cu lăutari după ce a fost adoptată „ordonanța austerității)
• Dar premierul a recunoscut că măsurile de austeritate duc la o criză și la o „contracție economică”.

Gândul prezintă un tablou general sumbru, după aproape un an de când Ilie Bolojan a preluat șefia Guvernului României. Nu au lipsit promisiunile, dar realitatea s-a dovedit a fi mult mai dură. În ultimă instanță, cei care au cel mai mult de pierdut sunt chiar românii.

Reducerea deficitului bugetar, marota lui Ilie Bolojan

De la bun început, atunci când a fost numit premier, Ilie Bolojan a declarat că vrea să reducă deficitul bugetar. Acesta a fost motivul care a stat la baza unei austerități dramatice.

Numai că drumul de la vorbă la fapte este lung, sinuos, iar efectele așteptate nu s-au materializat. România pare a se fi transformat într-o țară care este chinuită degeaba.

• Guvernul Bolojan a avut venituri fiscale (din taxe și impozite) în valoare de 2,6% din PIB în primele două luni din 2026. În 2025, însă, cifra era similară: 2,4% din PIB.
• Creșterea încasărilor guvernului Bolojan din taxe și impozite este de numai 0,2% din PIB.

În 2025 și 2026 s-a înregistrat o avalanșă a creșterilor de taxe, totul în numele „reducerii deficitului bugetar”.

„Apocalipsa” după Ilie Bolojan, la nivel fiscal, pentru „binele românilor”

Imaginea de ansamblu este aproape apocaliptică la nivel fiscal. A crescut TVA-ul, s-au mprit accizele, a crescut CASS-ul, s-a scumpit rovinieta, au crescut impozitele locale.

Totul a fost făcut, declarativ, pentru „binele românilor”.

• TVA standard a crescut de la 19% la 21%, de la 1 august 2025.
• TVA redusă pentru unele bunuri/servicii a crescut de la 9% la 11%.
• Accize majorate la carburanți, alcool, tutun și țigarete electronice, începând cu 1 august 2025.
• CASS de 10% pentru partea din pensie care depășește 3.000 lei/lună, introdusă de la 1 august 2025.
• Impozitare mai dură a câștigurilor din jocuri de noroc, cu sistem progresiv care urcă până la 40% pentru partea care depășește anumite praguri
• Rovinieta s-a scumpit de la 1 septembrie 2025; pentru autoturisme, rovinieta anuală a urcat de la 28 euro la 50 euro.
• Impozitul pe dividend a crescut de la  10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026.
• Impozitele locale au crescut cu 50-100%.
• Taxă pe colete din afara UE: 25 lei/colet pentru colete de până la 150 euro, de la 1 ianuarie 2026. (alte informații alarmante AICI)

Puterea de cumpărare, în scădere. Inflația, în creștere

Măsurile de austeritate luate de guvernul condus de Ilie Bolojan au ca efect imediat scăderea puterii de cumpărare a românilor. Informațiile de la Institutul Național de Statistică (INS) nu lasă loc de interpretări.

Trendul era oricum descendent, de mulți ani, însă guvernarea Bolojan pune, cum se spune, „bomboana pe colivă”.

Pe altă parte, inflația crește alarmant.

• 2024 – Rata medie anuală: 5,6%.
• 2025 – Rata medie anuală: Aproximativ 7,33% – 8,6%.
• 2026 – Specialiștii estimează căinflația va fi în jur de 7,75%.

Potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat în aprilie 2026, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul inflație anuală.

Familiile cu venituri mici, cele mai afectate de măsurile luate de Bolojan

Famiiile cu venituri mici din România duc, în general, o viață grea. Bugetul lunar este din ce în ce mai redus, iar măsurile de austeritate impuse de premierul Ilie Bolojan au transformat fiecare zi într-o adevărată luptă pentru supraviețuire.

• Salariul minim și ajutoarele sociale au fost înghețate.
• Unele categorii de români care aveau asigurare de sănătate gratuită au avut parte de o altă surpriză neplăcută.
• Aceștia sunt nevoiți acum să-și plătească singuri contribuțiile.

Un amplu studiu realizat de Cristina Raț, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, arată că austeritatea îi sărăcește mai rău pe cei aflați deja în dificultate financiară.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a tăiat sau a înghețat ajutoarele și salariile exact într-o perioadă cu prețuri mari. Ce înseamnă asta? Familiile sărace, mai ales cele cu copii, au mai puțini bani decât înainte și nu mai pot acoperi cheltuielile de bază.

Din cauza măsurilor de austeritate, mai puțini bani pentru mâncare, energie sau alte cheltuieli de bază

Șomerii, părinții aflați în concediu de creștere copil și beneficiarii de venit minim de incluziune trebuie acum să plătească și contribuția la sănătate.

Măsura de „austeritate” luată de Guvernul Bolojan reduce și mai mult banii disponibili pentru mâncare, energie sau alte cheltuieli de bază.

Autoarea studiului menționat mai sus desființează măsura guvernului. Aceasta consideră că justificarea ei „sună cel puțin ilogic, dacă nu de-a dreptul pervers.”

„Una dintre măsurile de austeritate cu consecințe problematice pe termen mediu și lung a fost desființarea categoriei de coasigurat în sistemul public de sănătate și introducerea obligativității plății contribuției la asigurările de sănătate (CASS) în cazul unor categorii vulnerabile care până în 2025 au fost exceptate: șomerii indemnizați, părinții în concediu de creștere a copilului mic/ de acomodare, beneficiarii de venit minim garantat (de incluziune). Justificarea acestei măsuri prin invocarea principiului echității, afirmând că, în prag de colaps financiar al statului, toți trebuie să contribuie la aplanarea crizei, sună cel puțin ilogic, dacă nu de-a dreptul pervers”, se arată în studiul amintit.

Indicatorii privind nivelul de trai în România s-au prăbușit de când Guvernul Bolojan a preluat frâiele țării

„Moștenirea” premierului Ilie Bolojan este una îngrijorătoare pe termen lung. Toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele României.

Prețurile au explodat, economia este în recesiune. Consumul a scăzut drastic, producția din industrie s-a prăbușit.

„Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilile Bolojan, în discursul său de învestitură.

Cifrele seci îl contrazic.

• Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la INS. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea.
• Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%.
• Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut. Inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare. Astfel, cu bani mai mulți, românii cumperă produse mai puține.
• Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%.

„Scamatoria contabilă”. Promisiunile trec, deficitul rămâne, România a rămas și fără 7 miliarde de euro din PNRR

În luna ianuarie a acestui an, Guvernul Bolojan avea „laudele” la purtător. România ar fi atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială.

Practic, conform informațiilor transmis de la nivelul Guvernului Bolojan, România urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an. Asta însemna – în teorie, bineînțeles – un semnal de încredere pentru piețe și investitori.

Numai că „dușul rece” a venit aproape instantaneu, iar „surpriza” a apărut din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul.

• Paradoxal, au apărut din neant venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR.
• Numai că România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie 2025.
• Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate dinn PNRR au scăzut cu 7 miliarde euro.

Guvernul Bolojan, însă, a făcut o „scamatorie”. Prin pierderea banilor din PNRR a scos din „joben” o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 miliarde lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB.

Cum au fost scoase din „joben” 10 miliarde de lei

La categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei.

La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei.

În astfel de condiții „magice”, o întrebare este esențială: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025? (mai multe detalii AICI)

Bolojan s-a lăudat că deficitul pe 2025 a fost redus la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB. Numai că, dacă adunăm circa 0,5% din PIB la deficitul de 7,7% din PIB, ajunge la 8,25% din PIB. Spre comparație, deficitul bugetar din 2024 a fost de 8,65% din PIB.

Costuri uriașe pentru populație, dar la bugetul României au ajuns mai puțini bani

Cifrele seci de la Ministerul Finanțelor reprezintă tușe negative suplimentare în tabloul general. Aproape toate categoriile de venituri din taxe sau impozite nu au înregistrat creșteri în primele două luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025.

Mai mult, în unele cazuri s-au înregistrat scăderi.

• În ciuda creșterii accizelor, guvernul condus de Ilie Bolojan a încasat mai puțin, ca pondere în PIB: 0,4% în 2025 și 0,3% în 2026.
• Costurile, în schimb, sunt uriașe.
• România a intrat în recesiune tehnică, adică o scădere a PIB timp de două trimestre consecutive.
• Imediat ce a intrat în vigoare prima rundă de majorare de taxe, inflația a sărit spre 10%.
• În același timp, șomajul a intrat din nou pe creștere.

Deloc surprinzător, consumul a scăzut în ultima parte a anului 2025 și începutul lui 2026. (informații suplimentare AICI)

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• George Simion: Ne vedem la guvernare/E o idee generoasă “guvern de reconciliere națională”/Putem susține din Parlament o asemenea formulă
• Tudor Chirilă a scris o postare lungă în care se plânge și este dezamăgit de Nicușor Dan și de România. Lumea îl întreabă în comentarii dacă și-a plătit taxele
• Nu doar alegerile se anulează fără explicații, ci și concursurile de angajare din MAE. Sute de candidați au aflat că au dat degeaba interviul din cauza unui „incident tehnic”/ Sursele Gândul dezvăluie motivul uluitor pentru care concursurile au fost anulate
• Deși Mihai Șora a decedat de 3 ani, contul lui de Facebook polemizează cu Gândul și face propagandă politică. Solicităm public tuturor autorităților competente să ia măsuri. Gândul a sesizat deja Ministerul de Interne și ANCOM
• Cronologia scandalului “Jaful Național – Microbuze electrice”, despre care Gândul a scris pe larg și care a dus la declanșarea unei anchete a Parchetului European, condus de Kovesi. Tonul achizițiilor a fost dat chiar de Bolojan