AVERTISMENT cu privire la Delta Dunării

WWF România și partenerii săi din Republica Moldova și Ucraina au prezentat, la Tulcea, rezultatele proiectului „Adaptarea Deltei Dunării la schimbările climatice”, ce a urmărit evaluarea vulnerabilității Deltei în fața schimbărilor climatice și propunerea unor măsuri de adaptare.

Șefa secției de Climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Roxana Bojariu, a declarat că, deocamdată, nu sunt suficiente studii care să detalieze situația specifică din Delta Dunării în ceea ce privește efectele schimbărilor climatice.

Experimente numerice folosind noua generație de modele climatice globale și regionale sugerează creșteri ale temperaturii, în zona Deltei, între unu și 1,5 grade Celsius iarna și între 1,4 și 1,7 grade vara, în intervalul 2021-2050, față de perioada 1971-2000, depinzând de concentrația atmosferică a gazelor cu efect de seră.

IMOBILIARE Înregistrarea sistematică clarifică limitele proprietății tale

10:00

LIFESTYLE Super-alimentul pe care trebuie să îl mănânci în 2026, potrivit medicilor nutriționiști. Conține toți cei 9 aminoacizi esențiali

09:41

În cazul precipitațiilor din zona Deltei, pentru sezonul de iarnă, estimarea este de creștere de până la nouă la sută în intervalul 2021-2050, față de 1971-2000. Vara estimarea este, în general, de reducere a cantității de precipitații cu până la 15 la sută, în același interval.

Potrivit studiului WWF, creșterea temperaturii medii anuale cu 1-1,5 grade Celsius până în anul 2050 va duce la mai multe zile călduroase și scurtarea zilelor cu zăpadă, producerea mai des a unor fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi secete severe, inundații extreme, rafale de vânt, ploi, furtuni și grindină, precum și scăderea debitului Dunării cu cinci la sută. Totodată, urmând scenariul negativ, nivelul mării va crește cu până la 0,5 metri.

Efectele acestor fenomene se vor vedea la nivelul calității apei, florei și faunei din Delta Dunării, afectând sănătatea oamenilor, pescuitul, agricultură și alte sectoare ale economiei din această zonă.

Creșterea temperaturilor va determina un schimb de procese deficitar în lacurile Dunării, scăderea calității apei, eutrofizarea lacurilor și a apelor costiere și dispariția râurilor mici. Prin accelerarea eroziunii costiere, vor pătrunde apele sărate în Dunăre și în zonele umede, afectând stufărișurile, lacurile și lagunele. Speciile de apă sărată vor fi favorizate, în detrimentul celor de apă dulce, putând dispărea specii rare de plante, mai rezultă din studiu.

La nivelul faunei, se preconizează creșterea mortalității peștilor și producție scăzută de pești în lacuri, înmulțirea insectelor, schimbarea perioadelor de migrație a păsărilor și degradarea condițiilor de cuibărit.

Prin creșterea temperaturilor, scăderea calității apei și înmulțirea țânțarilor, transmiterea unor boli se va face mai ușor, va crește numărul cazurilor de boli datorate consumului de apă de calitate inferioară, dar și de boli cardiovasculare și respiratorii.

Totodată, lipsa de apă, dar și fenomenele extreme vor duce la scăderea producției agricole, iar pescuitul va fi afectat de scăderea populației de pești, din cauza temperaturilor crescute și înmulțirii algelor, potrivit sursei citate.

Scăderea debitelor și posibila dispariție a unor râuri mici vor afecta navigația în Deltă, iar eficiența energetică va scădea odată cu creșterea temperaturii, se mai arată în studiu.

Principala soluție propusă de WWF pentru atenuarea acestor efecte este refacerea zonelor umede, îndiguite în trecut.

La Mahmudia, WWF România readuce apa pe 924 de hectare de pășune, astfel încât populația din zonă să poată avea acces direct la Deltă. Refacerea unei zone umede înseamnă și posibilitatea de scurgere a apei din precipitații și prevenirea inundațiilor, o mai bună circulație a apei și creșterea calității acesteia, cu beneficii pentru producția de stuf și pescuit.

Proiectul de la Mahmudia, derulat din 2012 și programat să fie finalizat anul viitor, a fost posibil pentru că respectivul teren a fost abandonat și organizația a reușit să obțină autorizația, însă nu pentru toată suprafața, astfel că trebuie construit un nou dig pentru a separa zona umdă de terenul care va fi păstrat în continuare uscat, explică Orieta Hulea, din partea WWF.

Potențialul de reconstrucție ecologică în Deltă este mult mai mare: la Pardina sunt 17.000 de hectare de teren care ar putea redeveni o zonă umedă, iar în zona Sireasa, alte 8.000 de hectare. Însă, există o „rezistență” privind modul de utilizare a terenurilor, mai spune Hulea, explicând că „decizia politică”, și nu finanțarea este problema în implementarea unor astfel de proiecte pentru conservarea Deltei.