Bani sub formă de tichete, pentru plata serviciilor de tipul „Şcoală după şcoală”. Cine poate beneficia de ele și cum se obțin

Senatul a adoptat luni, în calitate de for legislativ decizional, un proiect iniţiat de mai mulți  parlamentari liberali conform căruia Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) va avea posibilitatea să emită tichete pentru preşcolarii şi elevii de până în clasa a IV-a, din învăţământul de stat sau privat, pentru plata serviciilor de tipul „Şcoală după şcoală.

Tichetul are scop exclusiv educaţional, este netransferabil altor beneficiari, iar şcolile sunt cele care decontează serviciul, iar acesta se acordă pe baza cererii părintelui/reprezentantului legal al copilului, pentru fiecare copil în parte, potrivit iniţiatorilor, citați de Agerpres.

FLASH NEWS Alarmă aeriană în Tulcea după detectarea unor ținte la granița cu Ucraina. Mesaj RO-Alert pentru populație

23:06

NEWS ALERT Aleksandar Vučić a demisionat de la președinția Serbiei și țintește postul de premier. Când vor avea loc alegerile parlamentare anticipate

22:54

„Măsura vine şi în sprijinul părinţilor activi şi îi încurajează pe aceştia să nu-şi abandoneze locul de muncă. Valoarea tichetului pe care am propus-o este stabilită în funcţie de indicatorul social de referinţă şi se indexează anual cu indicele de inflaţie. El reprezintă un ajutor pentru fiecare elev şi cuantumul acestuia va acoperi, integral sau parţial, costurile şcolii sau ale organizaţiilor non-guvernamentale care se vor ocupa de copii, după finalizarea lecţiilor”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Autorii proiectului mai explică necesitatea acestuia în contextul accesului limitat la şcoală al copiilor la sistemul public de învăţământ din cauza situaţiei materiale precare a familiilor din care fac parte, precum şi a lipsei unei palete mai diversificate de servicii publice pentru copiii care „ar putea, ar vrea, dar nu pot merge la şcoală”.

„Datele furnizate de Institutul National de Statistică (INS) ne arată faptul că gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară la începutul anului şcolar 2014 – 2015 a fost de 73,4%. Adică, 27% dintre copiii care ar trebui să frecventeze şcoala nu sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ obligatoriu”, potrivit expunerii de motive.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 58 din Legea Educaţiei naţionale nr.1/2011 a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor, potrivit sursei citate.

Raluca Turcan: Ne dorim reluarea cursurilor „față în față”. Lucrăm la mai multe scenarii

Vicepremierul Raluca Turcan a afirmat, luni, la o întâlnire cu reprezentanții Asociația Orașelor din România (AOR), că Guvernul vrea reluarea cursurilor „față în față”. De asemenea, aceasta a afirmat că se lucrează „la mai multe scenarii”.

Turcan a mai vorbit despre nevoia de suplimentare a spațiilor de predare, pentru a fi asigurată distanțarea dintre elevi.

Totodată, vicepremierul a mai afirmat că este necesar un front comun cu autoritățile locale, pentru începerea noului an școlar.

Sunt tot mai puține șanse ca școala să înceapă în regim normal din toamnă. Care este cel mai bun scenariu în opinia ministrului Educației

Ministrul Educației, Monica Anisie susține că sunt șanse mici ca școala să se redeschidă la toamnă, ea spunând că cel mai bun scenariu va fi acela în care o parte dintre elevi vor veni fizic la unitățile de învățământ, iar ceilați vor participa la cursuri de acasă, în regim online.

„Am analizat modalităţile în care am putea redeschide unităţile de învăţământ începând cu 2020 – 2021. Toate scenariile pe care le avem ţin cont de recomandările Ministerului Sănătăţii. Cel mai bun scenariu va fi, dacă Ministerul Sănătății va face această recomandare, va fi acela în care elevii, unii vor fi la şcoală şi alţii vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcţie de situaţia epidemiologică. (…) Unul dintre scenarii era să începem normal, dar nu e cazul de situație normală. Dacă va fi din ce în ce mai rău mai rău, continuăm învățarea online”, a explicat Anisie, la Digi 24.