Catedrala Mântuirii Neamului, un proiect pornit de la o idee de acum 130 de ani. Arhitect: A venit Patriarhul Daniel și a schimbat regulile jocului

Arhitectul Constantin Amâiei povestește cum a apărut ideea construirii unei catedrale în București, dar și cum s-a schimbat proiectul de-a lungul timpului. Ideea care a stat la baza realizării unui proiect de o asemenea amploare a venit în urmă cu 130 de ani, însă lucrurile s-au pus în mișcare abia în 2010.

Constantin Amâiei a vorbit la Digi24 cum a luat naștere Catedrala Mântuirii Neamului, amintind faptul că ideea unui asemenea proiect a fost a lui Carol I, primul domnitor-rege al României.

Ideea construirii unei Catedrale Naționale – a regelui Carol I

„Catedrala are o istorie lungă. Primă dată ideea construcției unei Catedrale Naționale a fost a lui regelui Carol I. Catolic fiind, a vrut să facă pentru poporul lui ortodox o catedrală reprezentativă, dar din varii motive nu s-a putut face. După 1990 s-a reluat ideea construirii Catedralei Neamului, iar patriarh era Patriarhul Teoctist. El a discutat cu Uniunea Arhitecților și cu Ordinul Arhitecților ca să se organizeze mai multe concursuri pentru construcție. Era un obiectiv foarte important și de aceea s-a dat importanță așa mare”, a povestit specialistul.

Americanii vaccinați complet nu vor mai fi nevoiți să poarte mască

Florin Cîțu: Starea de alertă nu se ridică, nu putem trece de pandemie decât dacă ne…

Însă ulterior a venit la Patriarhul Daniel „care a schimbat regulile jocului, să nu mai avem asemenea eșecuri, cu tot felul de machete, idei și amplasamente discutabile, el a zis așa: facem niște lucruri care să fie concrete”.

„A stabilit amplasamentul definitiv, cel de pe 13 septembrie și l-a stabilit legal, cu acte, ca să nu existe probleme”, a declarat Constantin Amâiei.

Ce stil are Catedrala Mântuirii Neamului

Arhitectul a explicat faptul că proiectul Catedralei trebuia să reprezinte atât neamul românesc din punct de vedere istoric, cât și cultural, iar în același timp trebuia să fie un monument reprezentantiv pentru Biserica Ortodoxă Română.

„A fost un fel e concept colectiv, nu a fost doar ce m-a inspirat pe mine. De obicei, arhitectul este șef de proiect și el face proiectul general. În cazul Catedralei a fost un demers colectiv. Turla principală este simbolul de bază al clădirii, Înălțarea. Mai sunt ale șase turle mici care reprezintă cele șase zile ale săptămânii iar a șaptea este a infinitului. Împreună cu Patriarhul Daniel s-a făcut o temă ce conținea tot, îți dădea o temă impusă. A trebuit să păstrăm ideile de bază așa cum sunt și să venim cu inovații, dar fără să modificăm major”, a mai explicat arhitectul.

Specialistul a susținut intenția era de a da Catedralei un stil care să fie apropiat de cel al bisericilor, în mentalul colectiv.

„Catedrala reprezintă, de fapt, biserica bisericilor din România, și atunci nu puteam face un altfel de templu sau altfel de arhitectură decât a unei biserici. Multe elemente din arhitectura brâncovenească au fost preluate din arhitectura național-românească. A fost un fel de arhitectură reprezentativă pentru țara noastră. Noi am preluat stilul ăsta brâncovenesc și l-am reinterpretat într-o manieră mai actuală”, a punctat arhitectul Constantin Amâiei.

De asemenea, acesta a declarat că exteriorul clădirii este decorat cu ocnițe din mozaic, aceaași metodă – mozaicul – fiind folosită și în interiorul Catedralei, renunțându-se la afișarea unei fresce. Potrivit basilica.ro, mozaicul din Catedrala Națională este cel mai amplu și complex ansamblu realizat prin această metodă din România, fiind nevoie de munca a 50 de oameni care folosesc aproximativ 16 kilograme de mozaic pe metru pătrat.

Catedrala, în contrast cu Casa Poporului

„Așa a fost concepută, să fie foarte lansată în contrast cu Casa Poporului, care este lată și înaltă de 80 m. Ideea a fost ca cele două clădiri să fie în contrast, Catedrala să fie construită pe verticală. Din această cauză proporțiile sunt diferite. Noi avem o bază mică și cu înălțime de 120 m. Catedrala fiind foarte înaltă, a fost practic înfiptă în pământ și chiar și la un cutremur de gradul 9 nu vor fi probleme”, a explicat arhitechtul.

Cum arată întregul proiect al locului unde este amplasată Catedrala Mântuirii Neamului

Totodată, acesta a explicat și cum arată întregul proiect, respectiv locul care împrejmuiește Catedrala, subliniind faptul că este conceput pentru a permite mari adunări de oameni la slujbele religioase.

„Catedrala va fi în mijlocul unui ansamblu arhitectural, adică biserica este în mijloc, are o piață pietonală foarte amplă, de circa un hectar jumătate în față, unde o să se desfășoare sărbătorile religioase mari. A fost concepută să adune mii de oameni în fața catedralei, și e normal să fie așa. Toate catedralele au o piață în față, unde se adună mulți oameni. Piața asta este bordată de niște colonade laterale.

Inițial, în cele patru colțuri erau proiectate patru clădiri apostolice, erau niște mici palate, în același stil în care este arhitectura catedralei, care completau incinta catedralei ca o mănăstire. Ideea unei incinte de mănăstire. S-a renunțat la două dintre ele. Biserica mică din față nu mai rămâne. Aceea a fost un paraclis făcut temporar pentru organizarea de șantier, dar între timp au venit și oamenii acolo, au deschis-o și publicului. Zidul din jur nu rămâne, se dărâmă tot și o să fie înlocuit cu o împrejmuire mult mai transparentă”, a transmis arhitectul.

„Probabil că ar fi trebuit mai modern, deși tradiția contează în cazul ăsta cât mai mult”

Potrivit acestuia, proiectul Catedralei ar fi putut fi puțin mai modern din punct de vedere al conceptului, însă acesta a subliniat că „am urmărit să fie unul cât mai apropiat de ceea ce este în mentalul colectiv o biserică”.

„Am avut multe critici, chiar și din partea breslei noastre de arhitecți. Noi am făcut un film pe calculator, o simulare, de uz intern, securizat. Cumva a scăpat și în câteva minute a ajuns în Canada, Australia, la televiziuni și în tot felul de ziare care nu erau prietenoase cu proiectul. Am văzut numeroase critici: că suntem masoni, că avem simboluri străine, că e foarte tradițională și că ar trebui ca în secolul XXI să fie altfel și sunt convins că unii dintre ei au dreptate. Cel puțin din punctul de vedere al conceptului, probabil că ar fi trebuit mai modern, deși tradiția contează în cazul ăsta cât mai mult”, a explicat arhitectul Constantin Amâiei.