Câți români au semnat pentru finalizarea centrului balnear de la Borsec

Petiția online pentru finalizarea centrului balnear din Borsec a fost inițiată în urmă cu zece zile de către membrii Forumului Tinerilor din Borsec și de Asociația Turistică din stațiune, în paralel fiind lansată și o campanie de strângere de semnături offline, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Tinerii sunt cei mai interesați, ei au nevoie de locuri de muncă, ei au pornit să strângă semnături, au mers din casă în casă și chiar ieri (marți – n.r.) am făcut o centralizare și avem 2.095 de semnături pe suport de hârtie, iar online 1.577 până astăzi (miercuri – n.r.) la ora 9:00. Din Borsec, au semnat cu toții, și tineri și vârstnici, dar sunt și persoane din alte localități care și-au manifestat sprijinul”, a declarat corespondentului MEDIAFAX primarul stațiunii Borsec, Mik József.

Cea mai vârstnică semnatară a petiției este Mik Elisabeta, o femeie în vârstă de 102 ani, care a lucrat peste trei decenii la vechea bază de tratament, a trăit perioada de glorie, dar și decăderea Borsecului.

În documentul lansat online se solicită sprijinul pentru promovarea și adoptarea unei Hotărâri de Guvern (HG) care să acorde posibilitatea Consiliului Județean (CJ) Harghita să vină în sprijinul orașului Borsec prin alocarea fondurilor necesare finalizării complexului balnear din localitate.

În petiție se arată că lucrările la centrul balnear din Borsec au început în anul 2011 și, potrivit proiectului, ar fi trebuit să fie finalizate în 2014.

Lucrările de construcție au fost abandonate, însă, la sfârșitul anului 2012, din lipsa banilor.

Până în prezent, s-au cheltuit 15,5 milioane de lei, majoritatea fondurilor fiind alocate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, iar restul de către Consiliul Local Borsec și Consiliul Județean Harghita.

Pentru finalizarea lucrărilor, ar mai fi nevoie de încă 15 milioane de lei și, cum fonduri de la bugetul de stat nu sunt, Primăria Borsec a solicitat sprijinul CJ Harghita, la initiativa căruia s-a constituit un grup de lucru, care a identificat posibilitatea de obținere a banilor, respectiv accesarea unor credite.

„Noi (Primăria Borsec – n.r) am putea să accesăm un credit de 5 milioane de lei – atât permite bugetul orașului -, iar cu diferența de 10 milioane de lei ar intra CJ, bani obținuți tot printr-un împrumut, devenind co-proprietarul investiției”, a declarat primarul Mik József.

În opinia primarului Mik, centrul balnear ar revigora turismul în stațiunea Borsec, aducând-o la prestigiul de care se bucura înainte de 1989, când veneau la tratament câte 6.000 de persoane din 10 în 10 zile, cât dura o cură, de-a lungul întregului an.

„Efectiv am putea să repornim tratamentul pentru care Borsecul era recunoscut în țară și în afara granițelor, iar pe de altă parte, centrul balnear ar genera investiții suplimentare, vilele lăsate în paragină ar fi reparate, pentru că atunci și proprietarii altfel se vor mișca și, în al treilea rând, s-ar crea locuri de muncă pentru tinerii care acum trebuie să plece în străinătate sau în altă parte, pentru că nu au unde să se angajeze în localitate”, a spus Mik József.

La rândul său, președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că bugetul județului „ar permite, în momentul de față, accesarea unui credit de 10 milioane de lei” pentru sprijinirea lucrărilor de dezvoltare a centrului balnear, însă juriștii CJ susțin că, nefiind vorba de o investiție proprie a instituției, nu se pot aloca acești bani, problema putând fi rezolvată doar printr-o Hotărâre de Guvern care să permită CJ Harghita să intre în asociere și să investească în construcția de la Borsec.

Din punctul de vedere al CJ Harghita, finalizarea lucrărilor la centrul balnear din Borsec „este esențială” și ar crea multe locuri de muncă în stațiunea care „este o atracție turistică garantată”.

Centrul balnear este compus dintr-o o bază de tratament și o componentă wellness, capacitatea zilnică fiind de 1.000 persoane vara și 700 persoane iarna.

În partea destinată tratamentelor se vor efectua hidroterapii, electroterapii, aplicări cu nămol, masaj, vizitatorii având la dispoziție, de asemenea, mofete, o cameră cu sare, băi cu greutăți, băi de apă minerală și alte proceduri, iar ansamblul wellness include piscine interioare și exterioare, saună finlandeză, infra-saună și saună cu aburi.

Până în prezent au fost construite corpurile principale de clădiri, legate între ele funcțional, cuprinzând corpul principal, holul de acces, zona vestiarelor, bazinele interioare de agrement, bazinele cu apă minerală și corpurile destinate tratamentului, investiția fiind finalizată în proporție de 50 la sută.

Edilul din Borsec susține că, din cauza sistării lucrărilor, există pericolul degradării construcției, realizarea investiției fiind recomandată și într-un raport al Organizației Mondiale a Turismului și a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în anul 2009, ca urmare a unui studiu realizat la nivel național.

Primarul a apreciat că, dacă s-ar aproba Hotărârea de Guvern și s-ar accesa creditele pentru finanțare, centrul balnear cu o suprafață construită de peste 4.500 de metri pătrați ar putea fi finalizat în decurs de un an, astfel încât în toamna lui 2016 să fie funcțional.

Potrivit primăriei, în ultimii 15 ani numărul turiștilor care au mers în Borsec a scăzut cu peste 80 la sută, pe fondul numărului redus al unităților de primire, al lipsei unui centru de tratament sau de spații verzi amenajate.

Localitatea Borsec este cunoscută încă din anul 1804 și își datorează renumele resurselor de ape minerale cu bogate calități terapeutice.

Începând din 1873, s-a bucurat de recunoaștere internațională, apa de Borsec primind medalia Târgului Internațional de la Viena și denumirea de „Regina Apelor Minerale”. Trei ani mai târziu, apa de Borsec a fost medaliată cu argint și a obținut Diploma de Onoare la expozițiile organizate la Berlin și la Trieste, iar în 1878 a primit Diploma de Onoare a Expoziției de la Paris.

La mijlocul secolului al XIX-lea s-au construit primele băi, iar prima întreprindere balneară a luat ființă în 1918.

Borsecul a primit rangul de oraș stațiune balneoclimaterică în anul 1953 și a fost considerată cea mai importantă din Transilvania.

Bucurându-se mult timp de statutul de stațiune de interes național, era vizitată, înainte de 1989, de aproximativ 400.000 de turiști anual.

Începând cu anii ’90, a decăzut vertiginos, ajungându-se până la excluderea din sistemul turistic și balnear de interes republican.

Dotările pentru tratamentul recuperator și ansamblul clădirilor complexului balnear s-au degradat până la dispariție, la fel și vilele retrocedate, de la o capacitate de 6.000 de locuri de cazare ajungându-se, în 2008, la 168 de locuri.

În anul 2001, odată cu închiderea vechii baze de tratament, orașul și-a pierdut statutul de stațiune balneoclimaterică.

Borsecul a reintrat în circuitul balnear în 2012, după finalizarea și darea în folosință a băii „Ó-Sáros” și și-a recâștigat parțial rangul, ca stațiune de interes local.

În decembrie 2014, Primăria Borsec a depus documentațiile necesare obținerii statutului de stațiune balneoclimaterică de interes national la Autoritatea Națională pentru Turism, îndeplinind condițiile solicitate, și speră ca în acest an să obțină acest titlu.