Ce au înțeles parlamentarii din legea cartelelor pre-pay după care plânge SRI. Deputat PSD: „De ce să primești telefoane și să nu știi de la cine?”

Alina Gorghiu a declarat, luni, pentru Mediafax, că legea cartelelor pre-pay ar trebui discutată în Parlament, după o informare foarte clară a SRI despre situația folosirii acestora în pregătirea unor atentate în UE, precizând că nu e suficient ca premierul să iasă la un post de televiziune.

„Firesc este ca în acest context regional, care implică constant acte de terorism soldate cu victime multiple, să putem discuta îmbunătățirea legislației în domeniu, dar cred că tema trebuie discutată în Parlament. Nu este suficient că iese primul ministru, la un post de televiziune și anunță că au fost folosite anumite cartele pre-pay în acte de terorsim, cartele cumpărate din România și nici nu este suficient că SRI dă un răspuns punctual întrebărilor unei televiziuni și atât”, a declarat, pentru MEDIAFAX, copreședintele PNL Alina Gorghiu.

Parlamentul să primească o informare clară din partea SRI despre situația folosirii cartelelor pre-pay, cumpărate din România, în atacurile teroriste, a afirmat Alina Gorghiu.

VIDEO Ion Cristoiu spune că „nimeni nu i-a mai însuflețit pe oameni să iasă la vot”

21:20

LIVE UPDATE George Simion reacționează după ce primul exit-poll anunță victoria lui Ciucu: „Scopul unora este de a anula democrația”

21:12

„Ar fi absolut normal ca Parlamentul să primească o informare foarte clară din partea SRI despre situația folosirii cartelelor pre-pay cumpărate din România în Siria, în Irak sau orice altă locație în care se săvârșesc acte de terorism și că mai departe, în cunoștință de cauză, parlamentarii ar putea să discute o legislație care să prevadă îmbunătățiri”, a susținut Gorghiu.

Legea privind cartele pre-pay trebuie discutată în Parlament, nu în sediul unei televiziuni, potrivit copreședintelui PNL.

„Repet, locul în care aceste lucruri trebuie discutate este Parlamentul României, nu un sediu de televiziune și mai cred că în mod cert trebuie să ținem cont de Decizia CCR, de drepturile și liberățile cetățenilor, de dreptul la viață privată, la corespondență și să găsim echilibrul între respectarea acestor drepturi și dreptul la a ne simți în siguranță, în statul român”, a mai spus Gorghiu.

Alina Gorghiu a insistat că trebuie să existe o dezbatere privind îmbunătățirea legislației în domeniu. „Să nu uităm că legea cartelelor pre-pay, de modificare a acelei ordonanțe care privea comunicațiile electronice a fost cerută de CSAT, după atacul de la Burgas, din 2012, dar că proiectul în Parlament a fost votat și, la sfârșitul anului 2014, CCR a declarat această lege neconstituțională în ansamblul său”, a mai spus Gorghiu.

Raețchi: „Trebuie să mergem pe mâna SRI”

Pe de altă parte, deputatul PNL Ovidiu Raețchi a declarat, pentru MEDIAFAX, că, personal, va susține adoptarea legii privind cartele pre-pay, afirmând că dezvăluirile recente ar trebui să îi determine pe liberali „să meargă pe mâna SRI”.

„Din punctul meu de vedere, am arătat deja toată deschiderea și mi-am arătat punctul de vedere liberal. Totuși, cred că dezvăluirile recente privind folosirea unor cartele pre-pay din România, în atentatele din Europa, trebuie să ne determine să mergem pe mâna SRI, în acest domeniu. Personal voi susține legea privind cartelele pre-pay”, a declarat deputatul PNL Ovidiu Raețchi.

Ovidiu Raețchi a afirmat că sunt „dovezi semnificative” care ar putea determina PNL să își schimbe poziția.

„Cred că vom avea o dezbatere pe această temă, în partid. Personal, o să le recomand asta colegilor. Cred că sunt dovezi semnificative că ar trebui să ne schimbăm punctul de vedere”, a mai afirmat Raețchi.

La rândul său, deputatul PNL Valentin Rusu a afirmat că așteaptă decizia partidului, înainte de a se ponunța pentru sau împotriva legii. „Este o decizie care se va lua politic, probabil, se va lua în calcul de partid. Va trebui să văd poziția partidului”, a declarat deputatul PNL Valentin Rusu.

Deputatul UDMR Seres Denes a declarat, pentru MEDIAFAX, că formațiunea din care face parte va decide, cel mai probabil, marți, dacă va susține sau nu adoptarea legii privind cartelele pre-pay. Deputatul a mai spus că, dacă toată lumea are abonamentele la telefon „la vedere”, nu știe de ce cartele pre-pay nu ar putea avea același regim.

Bejinariu: Sunt convins că se va forma o majoritate parlamentară care să permită adoptarea legii

În schimb, PSD și UNPR susțin fără ezitari o astfel de lege. Deputatul PSD Eugen Bejinariu a declarat, pentru MEDIAFAX, că va susține adoptarea legii privind cartele pre-pay, afirmând că este convins că, în Parlament, se va forma o majoritate favorabilă proiectului de lege. „Sunt unul care am militat și atunci când legea s-a discutat în comisie sunt pentru adoptarea proiectului de lege. Este foarte normal. De ce să primești telefoane și să nu știi de la cine? Sunt convins că se va forma o majoritate parlamentară care să permită adoptarea legii”, a declarat deputatul PSD Eugen Bejinariu.

La rândul său, deputatul UNPR Constantin Moisii a afirmat că va vota în favoarea proiectului de lege, atunci când acesta va intra în dezbaterea Comsiei de apărare. „În ceea ce mă privește am fost de acord și prima dată și acum, (adoptarea legii-n.r.) mi se pare ceva firesc. Celor care le este frică să nu își cumpere cartele pre-pay”, a declarat deputatul UNPR Moisii Constantin, afirmând că este convins că UNPR va susține adoptarea acestei legi.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, duminică, la Pro TV, că astfel de cartele pre-pay înregistrate în România au fost folosite în pregătirea de atentate în UE și a invocat legislația permisivă.

Ministrul Comunicațiilor, Marius Bostan, a declarat pentru Gândul că în acest moment „se lucrează” la eliminarea elementelor de neconstituționalitate din vechea lege privind cartelele preplătite, care a fost respinsă la Curtea Constituțională, la pachet cu Legea Big Brother, în 2014.

Judecătorii CCR au arătat atunci că obligația clienților de astfel de cartele de a prezenta un act de identitate la cumpărare nu a avut o eficacitate dovedită și că doar 6 state din UE au impus această obligație, contrar afirmațiilor lui Dacian Cioloș și a altor oficiali.