Ce oferte a făcut Ministerul Culturii pentru „Cumințenia Pământului”. Care este, de fapt, prețul corect

Potrivit surselor citate, Ministerul Culturii a făcut prima dată o ofertă de 1 milion de euro pentru sculptura lui Brâncuși, proprietarii refuzând suma înaintată de instituție.

Oficialii de la Ministerul Culturii au făcut o a doua ofertă, în valoare de 2 milioane de euro, și aceasta fiind respinsă de proprietari.

O evaluare recentă a sculpturii a fost realizată, la cererea Ministerului Culturii, de Muzeul Național de Artă al României (MNAR) din București, opera fiind estimată la 15 milioane de dolari, au precizat sursele citate.

În luna septembrie 2014, sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care era evaluată la acel moment la circa 20 de milioane de euro și care face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

FLASH NEWS Șase state membre insistă asupra unei noi taxe la nivelul UE pentru marile companii petroliere după creșterea prețurilor la energie

23:54

NEWS ALERT Nou mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea. Populația, avertizată cu privire la posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian

23:41

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeași lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși.

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziție privată dedicată marilor artiști români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din București al Artmark. La această expoziție privată au participat „importanți colecționari internaționali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecția Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”, după ce a constatat prescripția răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentință. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanței privind retrocedarea operei lui Brâncuși. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie, că i-a cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greșită în cazul operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

„Singura operă a lui Constantin Brâncuși rămasă în România, «Cumințenia Pământului», a fost retrocedată, deși la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această țară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, niște judecători sau un judecător a dat o hotărâre greșită, or eu i-am cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM și CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greșit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul și acționarul majoritar al casei de licitații Artmark, „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Întrebat în ce stadiu se află discuțiile cu Ministerul Culturii privind sculptura „Cumințenia Pământului?”, Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR și Comunicare al casei de licitații Artmark, declara, în martie, pentru MEDIAFAX că, la aproximativ cinci luni de la expirarea dreptului de preemțiune, „ne aflăm într-un bleg și trist impas”. „În ultima lună, am făcut trei noi solicitări scrise prin care îi rugam respectuos să formuleze un răspuns, oricare ar fi el, astfel încât să putem ridica de pe umerii proprietarilor apăsătoarea incertitudine. Cum? Trecând la pasul următor; cel al vânzării private. (…) Discuțiile cu reprezentanții ministerului au devenit… cumințeniile pământului, ca să zic așa”, a declarat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L. R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.