CEDO a decis. Câți bani trebuie să-i dea statul român văduvei unui bărbat ucis la Revoluție

Cătălina Filip s-a plâns la CEDO în 2009 de felul în care a fost anchetată moartea soțului ei, care a survenit pe 25 decembrie 1989, în București. Bărbatul a fost împușcat atunci, la el în casă, stând în fața ferestrei.

Ancheta a fost deschisă în 1990 de Parchetul Militar București, dosarul fiind conexat în 2007 cu o altă cauză privind actele de violență comise în București în decembrie 1989. Investigația nu era însă finalizată nici în 2009, când femeia s-a adresat CEDO.

Curtea de la Strasbourg a decis ca statul român să îi plătească reclamantei suma de 15.000 de euro, pentru lipsa unei investigații efective în ceea ce privește moartea soțului ei, fiind încălcat articolul 2 (dreptul la viață) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului.

NEWS ALERT În ultima ședință de Guvern din an, Ilie Bolojan a mai dat 50 de milioane de euro Ucrainei. Pe ce se duc banii românilor

23:50

NEWS ALERT Partidul de guvernământ din Kosovo a câștigat alegerile parlamentare și scapă de sancțiuni. Premierul Albin Kurti primește încă un mandat de 4 ani

23:13

Decizia luată marți de CEDO urmează altora prin care foști revoluționari și rude ale acestora au fost despăgubiți, pentru modul de desfășurare a anchetei în cauza cunoscută ca „dosarul Revoluției”.

Alte opt persoane, victime ale Revoluției sau care și-au pierdut rude în decembrie 1989, au fost despăgubite, cu câte 8.000 de euro, printr-o decizie a CEDO din martie.

În 27 ianuarie, România a fost condamnată la CEDO să plătească 832.500 de euro către 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestațiilor contra regimului comunist, din decembrie 1989, care au avut loc la București și în alte orașe.

În 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul român să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foști revoluționari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluției de la Timișoara din decembrie 1989.

În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociația „21 Decembrie” și alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viață și la respectarea vieții private, legat de ancheta în „dosarul Revoluției”, ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae și Elena Vlase, precum și de 6.000 de euro președintelui asociației, Teodor Mărieș.

În martie 2011, alți cinci români au câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficiența autorităților în investigarea reprimării violente a demonstrațiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la București să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.

Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliție Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanții împotriva regimului condus de Nicolae Ceaușescu.

În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timișorenilor Horia Teodor Șandru, Ștefan Răducan, Silvia Benea și Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceștia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluția din decembrie 1989, 1.142 de persoane și-au pierdut viața, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reținuți.

Mii de plângeri privind reprimarea armată a manifestațiilor de la București, Oradea, Constanța, Craiova, Bacău, Târgu Mureș și Cluj-Napoca au rămas nesoluționate, la 25 de ani de la Revoluție. Doar în ceea ce privește reprimarea armată de la Timișoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată și o condamnare.

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac, fiind inculpați ca principali responsabili de organizarea represiunii armate față de demonstrațiile anticomuniste de la Timișoara. În 2000, generalii au fost condamnați la 15 ani de închisoare, însă în 2001, procurorul general al României Joița Tănase a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzații au fost eliberați din arest. În final, în 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor și tentativă de omor privind organizarea și coordonarea represiunii de la Timișoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanții să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

Dosarul „Revoluției” a fost transferat de la Parchetul Militar la Parchetul de pe lângă instanța supremă în 2009, pentru ca în martie 2014 să fie transferat din nou la Parchetul Militar.