Celebrul dosar „Cocaină la Marea Neagră” zace de 5 ani în camera preliminară. De ce se „tergiversează” marile cazuri de corupție, criminalitate organizată și trafic de droguri?

Procedura de cameră preliminară – în care instanțele analizează aspectele de ordin procedural înaintea începerii judecății pe fond – ar trebui să dureze 60 de zile, potrivit articolului 343 din Codul de procedură penală. Camera preliminară poate fi considerată, pe bună dreptate, un adevărat „filtru” care elimină eventualele erori procesuale înainte ca judecata să înceapă efectiv. Numai că dosare „grele” din România rămân, printr-un mister încă neelucidat, în camera preliminară și nu se dispune judecarea cauzelor respective pe fond.

• Firește, odată cu trecerea anilor apar și întrebări care își așteaptă, încă, răspunsurile. Iar cel mai mare semn de întrebarea este cel legat de tergiversare unor astfel de dosare „grele” care, la momentul constituirii lor, au reprezentat adevărate „bombe”.
• Obiectivele camerei preliminare includ verificarea legalității actelor de urmărire penală, asigurarea competenței și legalității sesizării instanței, excluderea probelor obținute prin mijloace ilegale, pentru a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor implicate.

FLASH NEWS Bulgarii scriu pe bancnotele Euro mesaje de revoltă la adresa UE. Ultranaționalistul Konstantinov: „Eurobarbarii nu sunt alfabetizați ca noi”

17:41

REACȚIE Toni Neacșu: Nicușor Dan dărâmă retorica bizonilor propagandiști atunci când răspunde corect că cei 4 judecători CCR aveau legea de partea lor

17:35

Unul din dosarele de trafic internațional de droguri care se află, încă, în procedura de cameră preliminară – atenție, după 6 ani! – este „Cocaină la Marea Neagră”.

„Tertipuri care au dus la amânarea cauzei”

Acest dosar „greu” al DIICOT a fost întocmit și trimis spre judecare în data de 13 iulie 2020, la Tribunalul București. Numai că această cauză, potrivit surselor Gândul, a fost declinată la Tribunalul Tulcea, acolo unde a și rămas.

„În dosarul cu cocaina de la Marea Neagră, rechizitoriul a fost întocmit și trimis în instanță spre judecare pe 13 iulie 2020, la Tribunalul București. Dar cauza a fost declinată la Tulcea și aici a rămas, după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din noiembrie 2020. Deși în termen de 60 de zile ar fi trebuit ca judecătorul să se pronunțe pe legalitatea sesizării instanței, nu a făcut-o”, au declarat surse judiciare, pentru Gândul.

Aceleași surse judiciare au mai precizat că acestă cauză, la Tribunalul Tulcea, a fost repartizată judecătoarei Elena Simion, care avea o experiență redusă.

„La tribunalul din Tulcea, cauza i-a fost repartizată judecătoarei Elena Simion, care avea doar un an și două luni de experiență ca magistrat, ea venind din avocatură. Când i-a fost repartizat dosarul, Elena Simion avea doar trei luni de când venise la Tribunalul Tulcea. Au fost tot felul de amânări pe procedură, ba că nu s- a trimis rechizitoriul unui arab care se afla închis într-o pușcărie din Sao Paolo, ba că nu a fost asigurat traducător pentru inculpații spanioli, ba că unul din inculpați s-a înrolat, în 2022, în armata ucraineană, ba că unul din inculpați s-a îmbolnăvit de Covid etc. Tertipuri care au dus la amânarea cauzei”, au dezvăluit sursele Gândul.

O cronologie uluitoare, sarabanda amânărilor

• 12 februarie 2021 – primul termen de judecată. Procesul se amână,lipsesc avizele de primire a citaţiilor emise în străinătate pentru doi dintre inculpaţii din Spania, dar şi pentru că un inculpat român nu fusese citat la adresa corectă de domiciliu.
• 11 iunie 2021 – o nouă amânare . La cererea procurorului de şedinţă, rechizitoriul trebuie și comunicat lui Nasrallah, aflat într-un penitenciar din São Paulo, dar şi altor trei dintre inculpaţi din Spania.
• 26 noiembrie 2021 – altă amânare. În sala de judecată sunt prezenţi cei doi poliţişti de la Circulaţie, şase români din gruparea celor care au recuperat drogurile din mare, dar şi trei inculpaţi din Spania: Jesus Calero, Juan Sabater şi Rostyslav Kirnos. Judecătoarea amână procesul -„nu s-a dispus asigurarea serviciului de interpretariat în limba spaniolă”.
• 8 aprilie 2022 – instanța aprobă o nouă amânare. Avocatul lui Rostyslav Kirnos anunţă că acesta s-a înrolat în armata ucraineană. În plus, el solicită amânarea procesului şi pentru că un alt inculpat „este suspect de infectare cu virusul SARS-COV-2”.
• 16 septembrie 2022 – este acordat un nou termen de judecată, pentru ca lui Nasrallah să i se comunice rechizitoriul, de data aceasta tradus în limba arabă.
• 31 martie 2023 – o nouă amânare. Unul dintre inculpaţii români susţine că n-a primit rechizitoriul la reşedinţa sa din Guadalajara. I se înmânează o copie. Avocata sa cere un nou termen, pentru că „rechizitoriul e destul de voluminos, iar clientul trebuie să aibă posibilitatea să-l studieze”.
• 25 august 2023 – lipsă de procedură cu Nasrallah, pentru că de la penitenciarul din São Paulo nu s-a mai întors dovada de citare a lui pentru acest termen.

Povestea dosarului „Cocaină la Marea Neagră”. DIICOT: „90% puritate”

Deși Codul de Procedură Penală specifică foarte clar că termenul maxim de cameră preliminară este de 60 de zile de la înregistrarea cauzei la instanță, au trecut deja 5 ani și lucrurile nu se mișcă.

Trebuie specificat și că același Cod de Procedură Penală nu prevede sancțiuni pentru magistrații care încalcă prevederile legii.

„Acum camera preliminară, care trebuia să dureze 60 de zile, durează patru-cinci ani în anumite cazuri, ceea ce este absolut anormal. Există o urgență de modificare a unor legi, urgență pe care noi o vedem, o strigăm public, dar care nu interesează pe nimeni”, declara procurorul Claudiu Sandu într-un interviu la TVR Info în vara lui 2025.

• În data de 20 martie 2019, procurorii DIICOT Tulcea au fost sesizați de structura teritorială de Combatere a Criminalității Teritoriale Tulcea cu privire la faptul că în seara zilei de miercuri, pe raza unei localități din județ, dintr-o dubiță înmatriculată în România a fost pierdut, cu ocazia manipulării, un pachet ambalat conținând un kilogram de cocaină.
• Analiza fizico-chimică a substanței, realizată de către laboratorul de analiză, a arătat că puritatea cocainei din acel pachet era de 90%.

Ancheta polițiștilor și a procurorilor a dus la descoperirea a aproape o tonă de cocaină, în interiorul unei bărci de pe malul Mării Negre, la  Sfântu Gheorghe.

Șeful DIICOT: „Depistarea cantității de cocaină prezentată în acești saci a fost rodul unei ample investigații”

În dimineața zilei de vineri, 22 martie – pe malul Mării Negre, în zona localității Sfântu Gheorghe din Tulcea a fost identificată o barcă răsturnată.

Pe mal și în barcă se aflau mai multe pachete suspecte învelite în cauciuc, similare atât ca logo cât și ca mod de ambalare și conținut cu pachetul depistat în seara zilei de 20 martie.

„Ambarcațiunea înmatriculată în România prezenta un orificiu în zona chilei și se afla în zona de plajă. (…) Răsturnarea ambarcațiunii a fost un lucru accidental, iar depistarea cantității de cocaină prezentată în acești saci a fost rodul unei ample investigații”, declara la momentul respectiv Felix Bănilă, șeful DIICOT.

Potrivit acestuia, întreaga captură de aproape o tonă de cocaină urma să fie triplată, pentru că puritatea era de 90%. O astfel de puritate permite combinarea cu diferite substanțe, iar valoarea totală – pe piața drogurilor – putea ajunge la peste 300 milioane euro.

Conform anchetatorilor, cocaina descoperită pe litoralul românesc, în anul 2019, provinea din America de Sud. Inițial, doi bărbați de origine sârbă au fost reținuți în această cauză.

Adrian Lambrino, șeful Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției

La rândul său, Adrian Lambrino – șeful Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției – a precizat că drogurile descoperite proveneau din America de Sud și ajunseseră în România pe mare.

Aceasta a fost cea mai mare captură de droguri, în România, în ultimii ani.

„Este cea mai mare captură de droguri din țara noastră din ultimii ani, precedentele fiind de 2,6 tone de cocaină în anul 2016, respectiv de o tonă de cocaină capturat în 2009 la Constanța.

• În continuare sunt derulate activități intense de cooperare polițienească internațională cu structurile de profil din Republica Serbia.
• În urma examinărilor fizico-chimice efectuate de către 5 specialiști ai laboratoarelor de analiză și profil a drogurilor din Constanța și București a rezultat că în substanța supusă analizării s-a pus în evidență numai cocaină, cu o concentrație de 90%.
• În probele de stradă această cocaină poate fi înmulțită cu adulterați, aceștia au rolul de a potența activitatea substanței active, cât și cu diluanți care au rolul de mărire a masei.

Printre aceștia putem enumera paracetamolul, glucoza sau glucitolul”, spunea Lambrino.

„Cocaină la Marea Neagră”, operațiunea „Grimm Brothers”. 16 persoane au fost trimise în judecată 

În luna iulie a anului 2020, DIICOT a anunțat că 16 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar, iar cantitatea de cocaină care ajunsese în România era de nu mai puțin de trei tone.

Cle 16 persoane au fost trimise în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni grave, trafic internaţional de droguri de mare risc, trafic ilicit de droguri de mare risc, dare de mită, luare de mită şi fals în declaraţii în formă continuată. (mai multe detalii AICI)

• Procurorii au susținut că în cadrul operaţiunii „Grimm Brothers” a fost investigată o grupare implicată în transportul de droguri de mare risc pe cale maritimă, până în apele teritoriale româneşti, respectiv Marea Neagră – Delta Dunării cu destinaţie finală ţări din Balcanii de Vest, dar şi ţări din Europa de Vest, Olanda, Belgia şi Spania.

Cocaina, furnizată de un libanez cu reşedinţă în Brazilia, zis „Sheik-ul”

Gruparea a fost constituită în perioada ianuarie-martie 2019 pentru a transporta cocaină din Brazilia, Portul Belem, furnizată de un libanez cu reşedinţă în Brazilia, zis „Sheik-ul”.

• Ulterior, cocaina trebuia extrasă din apele teritoriale româneşti ale Mării Negre şi predată persoanelor din cadrul grupării infracţionale responsabile cu transportul acesteia spre ţări din Europa de Vest şi Balcanii de Vest, în vederea plasării pe pieţele din Europa.

Potrivit rechizitoriului, drogurile au fost colectate de Sheik din ţările producătoare din America de Sud (Bolivia, Columbia, Peru). Acesta ar fi trimis cocaina în România la cererea Balkan Cartel, condus de un spaniol numit „Şeful”, care a contactat grupări care să recupereze şi să transporte marfa. În acţiune erau implicaţi mai mulţi cetăţeni spanioli şi români.

„Din probe a rezultat că prima navă a încărcat în Portul BELEM –Brazilia la data de 09.02.2019 pornind spre Constanţa, încărcătura constând inclusiv în cantitatea de 3 tone cocaină, care trebuia să ajungă în Europa, România. Responsabilă pentru plasarea cocainei a fost o persoană aflată în conexiune strânsă cu inculpatul N.J.N.E. (cunoscut drept SHEIK-UL)”, s-a arătat în rechizitoriu.

• „Drogurile de mare risc au fost transportate din America de Sud către România pe cale maritimă, fiind aruncate în apele Mării Negre, special ambalate şi prevăzute cu veste de salvare pentru a pluti.
• „Coinculpaţii, membri ai grupări infracţionale, au reuşit să recupereze, din apele teritoriale ale Mării Negre, o parte din aceste droguri, respectiv mai multe pachete de cocaină a câte aproximativ 1 kg., pachete ambalate în genţi de voiaj şi în rucsacuri”, transmiteau procurorii.
• „Au închiriat locaţii, autovehicule, au cumpărat autovehicule şi alte bunuri folosite la săvârşirea infracţiunilor (spre exemplu, două bărci de mare viteză, un autoturism şi un peridoc, telefoane mobile, cartele sim prepaid, staţii de emisie recepţiem anvelope speciale pentru deplasarea pe nisip, saci de rafie, ferăstrău electric) şi au desfăşurat activităţi specifice asigurării în condiţii de siguranţă a manipulării drogurilor de mare risc”, au mai precizat procurorii DIICOT.

După 5 ani de cameră preliminară, Tribunalul Tulcea a retrimis dosarul la DIICOT: „Vicii de procedură”

Au trecut 5 ani de la descoperirea drogurilor pe litoralul românesc, iar acest dosar a rămas, paradoxal, în camera preliminară.

În anul 2025, magistrații de la Tribunalul Tulcea au retrimis dosarul la DIICOT pentru presupuse vicii de procedură.

„Soluția pe scurt: (…) Restituie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală cauza privind inculpaţii: Nasrallah Eddine Nor Joseph, Duran Domenech Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Șugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Sabater Nieto Juan Antonio, Alexandru Claudiu, Pălăcean Silvius- Augustin, Stojic Predrag, Kirnos Rostyslav, Calero Henares Alvaro Jesus, Șugar Bogdan-Alin, Bobîrnea Costinel Tudorel, Popaene Constantin Cătălin, trimişi în judecată prin rechizitoriul din 13.07.2020 (în dosarul cu nr. 1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală) ca efect al neregularităţilor rechizitoriului constatate prin încheierea din 23.10.2024 ce atrag imposibilitatea stabilirii obiectului si limitelor judecății”, au decis magistrații de la Tribunalul Tulcea.

Decembrie 2025. Dosarul „Cocaină la Marea Neagră”, în procedură de cameră preliminară, la Curtea de Apel Constanța

Acum, dosarul „Cocaină la Marea Neagră” se află tot în procedură de cameră preliminară, dar la Curtea de Apel Constanța.

Magistrații au fixat ca termen de judecată pentru judecarea contestației data de 4 februarie 2026.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• DIICOT a găsit 2 milioane lei cash în mașina fratelui lui Augustin Oancea, șeful Tinmar. În mașina unui apropiat al „băiatului deștept din Energie” a fost descoperit un pistol, dar și cartușe (SURSE)
• Secretele unei evaziuni fiscale de sute de milioane €. Povestea grupării mafiote Socar-Jetfly Hub conduse de domnii Asadulzade și Berendel. Dezvăluim dedesubturile unei grupări transfrontaliere care guvernează banii negri din industria petrolieră
• Autoritatea Vamală Română se confruntă cu noi acuzații. „EVAZIUNE de peste 5 mld. lei pe an” / „Vama Constanța favorizează zeci de companii-fantomă”