Chevron a bătut palma cu Ucraina pentru gazele de șist, pe 10 miliarde de dolari. Câți bani investesc americanii în România

Guvernul Ucrainei a semnat marți un acord de 10 miliarde de dolari cu americanii de la Chevron, aceștia urmând să exploreze și, eventual, să extragă gaze de șist din vestul țării, din regiunea Olesska. Prin comparație, investiția Chevron în România este nesemnificativă: 385 de milioane de dolari. Acesta este cel mai de succes contract european al americanilor, pe gazele de șist, după experiența din Polonia. Încercările similare din Bulgaria, Lituania și România intră, deocamdată, la categoria eșecuri.

Ucraina, care este dependentă de gaz din Rusia, pe care îl cumpără cu aproximativ 400 de dolari pe mia de metri cubi, în cadrul unui contract pe 10 ani, care nu a poate fi renegociat, încearcă astfel să își diversifice sursele de import energetic. Un contract similar cu cel încheiat astăzi, tot de maximum 10 miliarde de dolari, a fost parafat în luna ianuarie cu Shell, pentru zăcământul Yuzivska, din estul Ucrainei. Ținta guvernului de la Kiev fiind ca până în 2020 Ucraina să ajungă exportator de energie conform Reuters.

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

OPINIE Obiectivul comun al SUA și al Rusiei, în viziunea lui CTP: Ambele vor dispariția Uniunii Europene

22:21

Chevron urmează să investească 350 de milioane de dolari în explorarea zăcământului Olesska (peste 5.000 de kilometri pătrați) iar în funcție de mărimea zăcămintelor găsite, investiția totală poate ajunge la 10 miliarde de dolari. Perioada de explorare se va încheia în 2015.

Autoritățile ucrainene estimează că producția va atinge 8-10 miliarde de metri cubi pe an și că zăcământul are rezerve de 2.980 miliarde de metri cubi de gaz. Guvernul ucrainean speră ca cele două contracte privind gazele de șist să aducă între 11 și 16 miliarde de metri cubi de gaze în 5 ani. Cu toate acestea, optimismul privind rezervele de gaze de șist a fost similar și în Polonia, care deține cele mai mari rezerve de acest fel din Europa, însă rezultatele din teren au fost mult mai modeste decât așteptările.

„Acesta este încă un pas către obținerea independenței energetice depline a statului. Acest contract va aduce prețuri mai mici la gaze și genul de prețuri corecte care există în alte părți”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Eduart Stavițki.

La Kiev și Donețk au avut loc mai multe mișcări de protest organizate de grupuri ecologiste, împotriva exploatării gazelor de șist. De asemenea, luna trecută, Gazprom a cerut Ucrainei să își plătească „urgent” datoria de 882 de milioane de dolari la gaze, din care până acum Kievul a plătit doar 9 milioane. Ucraina a fost implicată de mai multe ori în așa-zisul război al gazelor cu Rusia, punctul culminant fiind atins în 2006, când Rusia a tăiat gazele care treceau prin Ucraina, afectând astfel toată Europa.

România pe harta Chevron: 385 de milioane de dolari în perimetrele din Constanța

Investițiile plănuite de Chevron în România au fost ținute până nu demult la secret. Compania a acceptat desecretizarea planurilor sale în perimetrele de gaze de șist din Constanța, astfel că aici suma maximă a investițiilor poate atinge aproape 385 de milioane de dolari. Până acum, sumele pe care Chevron plănuiește să le investească în zona Moldovei, în perimetrul Bârlad-Vaslui, sunt secrete.

Chevron are licență să exploreze în trei perimetre din județul Constanța: Adamclisi, Vama Veche și Costinești. În ciuda unor referendumuri pe această temă în localitățile respective și a votului negativ al oamenilor, autoritățile locale nu au acționat împotriva companiei sub pretextul că prezența la vot nu a atins pragul legal pentru validarea referendumului.

Programul de investiții de la Vama Veche atinge valoarea maximă de 142 de milioane de dolari, dintre care 40,14 milioane de dolari sunt alocați pentru prima fază a proiectului, care este obligatorie, restul fiind faze opționale.

Programul de investiții de la Adamclisi atinge valoarea maximă de 121,4 milioane de dolari, dintre care 21,14 milioane de dolari sunt alocați pentru faza obligatorie a proiectului.

Programul de investiții de la Costinești atinge valoarea maximă de 121,4 milioane de dolari, dintre care doar suma de 21,14 milioane de dolari este obligatorie.

În România, Chevron și-a suspendat temporar instalarea utilajelor pentru explorarea perimetrului de la Pungești, județul Vaslui, din cauza protestelor localnicilor, organizate de ong-uri ecologiste și de preoții din zonă.

Experiența Chevron în Polonia, Bulgaria și Lituania

În Europa, Chevron a cunoscut succesul cu gazele de șist doar în Polonia, aceasta fiind de altfel prima țară din UE care a început extragerea gazelor de șist prin metoda fracturării, în 2013. Polonia deține cele mai mari rezerve estimate de gaze de șist din Europa. Chevron are concesionate aici 4 perimetre, cu o suprafață totală de peste 4.400 de kilometri pătrați, deci mai puțin ca în Ucraina: Frampol, Grabowiec, Krasnik și Zwierzyniec.

În vară, în Polonia se extrăgeau aproximativ 8.000 de metri cubi de gaz de șist pe zi, cantitate care nu face deocamdată operațiunea viabilă din punct de vedere economic, conform AFP. Polonia plănuiește să investească 12,5 miliarde de euro în explorarea și dezvoltarea sectorului de gaze de șist, până în 2020. Polonia depinde în proporție de 60% de importurile de gaz din Rusia.

O altă țară în care Chevron a pătruns în căutarea gazelor de șist este Bulgaria. După ce a primit licența de explorare în zăcământul de la Novi Pazar, pentru care a plătit 30 de milioane de dolari, compania a fost nevoită să își întrerupă activitatea în Bulgaria, pentru că guvernul i-a anulat licența în 2012, din cauza schimbării poziției politice față de mediu și de problema extragerii prin fracturare hidraulică. Chevron urma să investească alte 50 de milioane de dolari în explorarea din Bulgaria, țară care depinde aproape 100% de importurile de gaz rusesc.

Chevron a renunțat la începutul lunii octombrie 2013 și la planurile de explorare a gazelor de șist din Lituania. Compania a luat această decizie după ce noul guvern de la Vilnius a introdus un nivel mai ridicat al redevențelor și a modificat cerințele de mediu. Lituania depinde aproape total de gazele importate din Rusia și a luat această decizie în plin proces de renegociere a prețurilor cu gigantul rusesc Gazprom.