Cine sunt cei nouă judecători ai Curții Constituționale. În baza cărei legi funcționează instituția

Curtea Constituțională a României reprezintă garantul supremației Constituției și este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, funcționând în baza Legii nr.47/1992, în prezent fiind condusă de Valer Dorneanu, care are funcția de președinte. 

Curtea Constituţională este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art.142-147 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, dar și în baza unui regulament de organizare și funcționare.

Oganizarea Curții Constituționale

Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceștia, trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. De asemenea, aceasta se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, potrivit legii menționate.

SCANDALOS Washington Post: Trump vrea să lanseze o nouă bancnotă 250 de dolari cu chipul său pe ea

17:09

FLASH NEWS Andrew Tate, anchetat de procurorii DIICOT pentru instigare la ură împotriva femeilor. Avertismentul influencerului la adresa autorităților române

17:08

Curtea Constituţională are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii, mandatul acestuia putând fii reînnoit.

De asemenea, personalul Curţii Constituţionale este constituit din: corpul magistraţilor asistenţi, personalul auxiliar de specialitate, personalul economic, administrativ şi de serviciu, potrivit Legii 124/13 iulie 2000.

Printre atribuțiile Plenului Curții Constituționale se numără:

a) adoptă reglementări şi normative proprii, în aplicarea dispoziţiilor legale;
b) aprobă proiectul de buget al Curţii Constituţionale şi rectificările aduse bugetului, în condiţiile legii;
c) aprobă programe de dezvoltare pe diferite domenii de activitate, precum şi programul anual privind achiziţiile publice;
d) aprobă structura organizatorică şi nomenclatorul funcţiilor Curţii Constituţionale, potrivit legii;
e) aplică judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, sancţiuni disciplinare etc.

De asemenea, potrivit Art.15, din Legea nr.47/1992:

(1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la
sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

(2) În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de 2 zile.

(3) Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen.

(4) Sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective.

Art.17. – (1) Până la data dezbaterilor, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere.

(2) Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru.

Art.18. – (1) Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, cu participarea judecătorilor Curţii, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare cât şi asupra celor de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate.

(2) Decizia se pronunţă, în urma deliberării, cu votul majorităţii judecătorilor şi se comunică Preşedintelui României. Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea legii se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

(3) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Cine sunt cei nouă judecători ai Curții Constituționale

Valer Dorneanu – Președinte – judecător al Curții din 28 martie 2013
Cristian Deliorga
Marian Enache
Daniel-Marius Morar
Mona-Maria Pivniceru
Gheorghe Stan
Livia-Doina Stanciu
Elena-Simina Tănăsescu
Attila Varga

Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale

Art.61. – (1) Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor şi sunt inamovibili (n.r. care nu poate fi destituit, revocat sau înlocuit) pe durata mandatului.

(2) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.

(3) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

(4) Funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.