Contractele angajaților filialelor ICR din provinciile istorice ale României au expirat pe 28 iulie

Contractele angajaților filialelor Institutului Cultural Român din provinciile istorice ale României au expirat pe 28 iulie, totodată organizațiilor regionale nefiindu-le alocate sume din bugetul instituției pentru activitățile culturale derulate, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanții ICR.

„Celor implicați le-au expirat pe 28 iulie a.c. contractele de prestări servicii din cadrul programului-pilot. De asemenea, ICR nu a alocat un buget filialelor, iar spațiile au fost puse gratuit la dispoziția filialelor de autoritățile locale”, se arată în răspunsul Biroului de presă al ICR remis MEDIAFAX.

Pe de altă parte, reprezentanții Biroului de presă au declarat că ICR a acoperit din bugetul instituției doar cheltuielile cu salariile angajaților filialelor regionale, suma exactă neputând fi comunicată până la ora transmiterii acestei știri.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Totodată, potrivit unei precizări remise MEDIAFAX de Institutul Cultural Român, „ICR va colabora, în continuare, cu toți cei implicați în programul-pilot, astfel încât, cu sprijinul inspectoratelor județene de cultură și al filialelor locale ale uniunilor de creație, să identifice valorile culturale autentice, oferind astfel provinciilor istorice ale României oportunitatea de a fi prezente pe scena culturală internațională”.

Potrivit precizărilor făcute de Biroul de presă al instituției, evaluarea derulată în cadrul ICR a evidențiat că, la nivel global, obiectivele stabilite la momentul înființării filialelor nu au fost îndeplinite sau au fost atinse doar parțial.

„Analiza proiectelor inițiate la nivelul filialelor a reliefat suprapuneri frecvente cu activitățile inspectoratelor județene de cultură sau cu cele ale filialelor uniunilor de creație. Aceasta a fost principala motivație a deciziei adoptate de Comitetul Director, coroborată cu analizarea priorităților actuale în raport cu resursele de care ICR dispune în acest moment”, se precizează în documentul citat remis MEDIAFAX.

Filialele Institutului Cultural Român (ICR) din provinciile istorice ale României – un proiect inițiat anul trecut de fosta conducere a ICR – și-au încetat activitatea pe data de 31 iulie, decizia fiind luată de Comitetul Director al instituției în urma unei analize a impactului acțiunilor derulate de acestea.

Potrivit unui comunicat remis miercuri MEDIAFAX, în urma unei analize a impactului acțiunilor derulate de filialele din țară ale Institutului Cultural Român, în raport cu misiunea institutului, cu prioritățile actuale și cu resursele disponibile, Comitetul Director al ICR a decis încheierea acestui „program-pilot”. În consecință, începând cu 31 iulie, filialele ICR din țară și-au încetat activitatea.

„ICR le mulțumește pentru colaborare și pentru efortul depus tuturor celor implicați în acest demers. Programul-pilot de înființare a filialelor ICR în provinciile istorice ale României a fost lansat în luna octombrie 2012”, se mai arată în comunicatul de presă.

În acest context, fostul director ICR Banat-Crișana Gheorghe Schwartz a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că filialele regionale ale ICR ar putea fi reînființate după forma regiunilor administrative care se prefigurează, reprezentanții regionali fiind „în stand-by” până la o decizie definitivă. „Activitățile filialelor din țară ale ICR au fost stopate și am două explicații pentru acest lucru: criza financiară și faptul că viitoarea împărțire teritorială a țării va reașeza aceste filiale, pentru că, de pildă, noi ne-am numit Banat-Crișana, iar Crișana nu va mai fi, după toate probabilitățile, în juridiscția noastră”, a spus Schwartz.

Potrivit acestuia, „cel mai probabil Guvernul și Parlamentul vor reanaliza această situație și vor găsi o modalitate ca filialele să existe în continuare”.

„Deocamdată, stăm în stand-by, pentru că avem foarte multe proiecte care așteaptă (…) În toamnă, când Parlamentul va începe din nou să lucreze, se va găsi o soluție pentru reluarea activității, pentru că e foarte necesar să se realizeze dezideratul de a exporta ce este mai bun în străinătate din punct de vedere cultural, iar filialele regionale știu cel mai bine ce se petrece în teritoriu”, a mai spus fostul director.

Schwartz este de părere că „filialele și-au dovedit utilitatea, pentru că au reușit cu bani extrem de puțini, aproape deloc, să realizeze o serie de proiecte”.

Gheorghe Schwartz mai spune că și sediul din Arad al filialei ICR, aflat în Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, va mai rămâne funcțional, „până la o decizie definitivă”.

La filiala ICR Banat-Crișana era un singur angajat, directorul adjunct, în timp ce Schwartz lucra ca voluntar, alături de alți doi voluntari.

Proiectul înființării filialelor Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale României a aparținut fostului președinte al ICR, Andrei Marga.

Inițial, la sfârșitul lunii septembrie 2012, fosta conducere a ICR a anunțat că va deschide patru noi filiale în România – la Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Craiova -, ca parte a „efortului de a face activitatea Institutului Cultural Român cât mai accesibilă celor interesați din întreaga țară”.

Filialele din țară ale ICR au fost deschise în cooperare cu primăriile și consiliile județene respective. Fiecare dintre filiale a fost condusă de un director și un director adjunct, desemnați de Institutul Cultural Român. Directoratul era asistat de 3-5 referenți.

Astfel, Filiala Moldova, cu sediul la Iași, a fost inaugurată pe 14 ianuarie 2013 (director: Cassian Maria Spiridon; director adjunct: Marius Chelaru), Filiala Dobrogea, cu sediul la Tulcea, a fost inaugurată pe 16 ianuarie 2013, Filiala Banat-Crișana, cu sediul la Arad, pe 24 ianuarie 2013 (director: Gheorghe Schwartz; director adjunct: Lucian Alexiu), Filiala Oltenia, cu sediul la Târgu-Jiu, pe 25 ianuarie 2013 (director: Ion Deaconescu; director adjunct: Marilena Pârvulescu).

Filialele cu sediul la Craiova, Cluj-Napoca și Baia Mare au fost deschise în luna februarie. Filiala Oltenia, cu sediul la Craiova, l-a avut ca director pe Gabriel Coșoveanu și ca director adjunct pe Marcel Voinea, Filiala Transilvania, cu sediul la Cluj-Napoca, a avut-o ca director pe Irina Petraș, iar directorul adjunct a fost Pompei Cocean, iar Filiala Maramureș, cu sediul la Baia Mare, a avut-o ca director pe Florica Bud.

Printre obiectivele filialelor nou înființate se numărau: diseminarea informațiilor referitoare la programele Institutului Cultural Român și oportunitățile oferite de ICR creatorilor români și operatorilor culturali din România; încurajarea și sprijinirea formelor de cultură din provinciile istorice ale țării; cooperarea cu institutele culturale românești din străinătate în vederea promovării valorilor competitive create în aceste spații; cooperarea cu teatre, opere, edituri, universități, institute de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică sau companii, pentru o mai bună vizibilitate a produselor culturale românești la nivel național și internațional.

Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 25 iunie, odată cu numirea lui Lilian Zamfiroiu în funcția de președinte al instituției.

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii și civilizației naționale în țară și în afara ei, potrivit site-ului instituției. Creșterea vizibilității valorilor culturale românești în lume constituie scopul principal al activităților desfășurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înțeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de inițiativele externe de factură politică și economică. O direcție prioritară de acțiune a ICR privește comunitățile din țările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.

În prezent, rețeaua institutelor culturale românești din străinătate cuprinde 17 institute – Berlin, Bruxelles, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția, Viena și Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

(Diana Parvulescu)