Cornel Stroescu: „Fermierii din România trebuie să protejeze solul. Sperăm să se înființeze Camerele Agricole”. Două inițiative legislative vin să înlocuiască acte normative nefuncționale

Propunerea de act normativ privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală reprezintă „un timp pierdut”, potrivit precizărilor lui Cornel Stroescu, fermier din județul Mehedinți, președinte ales al Camerei Agricole Naționale conform OUG 58/2013 în octombrie 2019, vechea legislație în domeniu, nefuncțională în viziunea unei bune părți din agricultura autohtonă.

„Acest proiect de lege este de fapt același (n.r. – cu Legea 283/2010). Am avut discuții și la Comisia de Agricultură. Am în față legea care a trecut de Senat în 2015, în unanimitate. Toți senatorii au votat la acel moment, pentru. Sunt doar foarte mici modificări. Faptul că s-a reluat forma din Senat este un timp pierdut, de fapt. Dacă această lege a trecut prin toate comisiile de specialitate, a fost votată în plenul Senatului, atunci trebuia doar să se preia cursul în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților și apoi să i se dea drumul. Important este totuși că se face ceva și sperăm ca aceste camere agricole se vor înființa”, a declarat pentru Gândul.info, șeful Camerei Agricole Naționale.

EXCLUSIVPrincipalul rival al lui Bolojan din PNL acuză o campanie de atacuri online după ce și-a anunțat candidatura la șefia partidului. „Cine plătește aceste conturi fictive?”

00:13

EMISIUNILIVE VIDEO finala Asia Express 2026 | Lovitură de teatru: Cine a câștigat, de fapt, marele premiu de 30.000€ oferit de Antena 1

00:02

Pe de altă parte, în viziunea proaspătului președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), Nicolae Sitaru, noua formă legislativă ar trebui să-i vizeze pe micii fermieri, cei cărora domnia sa consideră că li se adresează legislația în cauză.

„Nu știm ce vor să facă și problema este că cei care au cel mai mult nevoie de ele nu sunt pe aici. Cel mai mult au nevoie micii fermieri de Camerele Agricole, astfel încât să aibă reprezentativitate, să aibă un cuvânt de spus, să aibă acces la consultanță, prețuri mai bune la inputuri etc. Ei ar trebui să fie principalii susținători. Fermele mari au de toate, au specialiști, ingineri, tehnicieni. Nu ar putea să reziste pe piață, să rămână fermă mare dacă n-ar avea toată structura completă”, a precizat fermierul.

Cu privire la cea de-a doua inițiativă legislativă aflată pe agenda conferinței „Viziunea asupra viitoarei Politici Agricole Comune și dezbateri asupra proiectelor de lege privind solul și camerele agricole” care a avut loc la Palatul Parlamentului, joi, 13 februarie 2020, și care aparține șefului Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, Cornel Stroescu este de părere că pe lângă propunerea de act normativ, fermierii români trebuie să conștientizeze importanța managementului solului, o resursă naturală neregenerabilă.

„Va trebuie să fie o lege, dar noi, ca și fermieri, și toți fermierii din România trebuie să ținem cont că trebuie să protejăm solul, pentru că acesta este venitul nostru. Dacă ne vom bate joc de sol, ne batem joc de fapt de noi. Noi nu vom mai putea avea continuitate în activitatea noastră. (…) Dacă facem în așa fel încât sistemul de irigații să fie pus la punct, iar resturile vegetale le încorporăm în sol, contează foarte mult; reducem consumul de îngrășăminte chimice. Având integrată și zootehnia, eu folosesc tot gunoiul de grajd, iar acolo unde aplic, nu mai folosesc deloc îngrășăminte. Este nevoie de această lege, dar mai presus de această lege, fiecare fermier care lucrează pământul trebuie să aibă grijă de el pentru că el nu este al nostru, ci al urmașilor noștri”, a mai precizat Stroescu.

Și șeful APPR este de părere că menținerea solului în bune condițiuni reprezintă o obligație pentru toți producătorii agricoli. Rotația culturilor, în viziunea sa, este un element de bază.

„Tehnicile agricole impun ele însele rotația culturilor. Nu trebuie să-ți impună cineva, îți impune piața. Cu atât mai mult se impune o bună rotație a culturilor cu cât restricționarea produselor de protecție a plantelor ia amploare. Asta nu că trebuie să vină impusă, ea vine de la sine, este o obligație. Mai ales că în România nu sunt condiții ca în unele zone din Franța unde 50 de ani se pune numai porumb. Aici se poate face rotația culturilor și chiar se face”, a afirmat pentru Gândul.info, Nicolae Sitaru.

Conform precizărilor făcute de Alexandru Stănescu, întâlnirea de la Parlament a avut drept motiv discuțiile cu toți partenerii sociali în ceea ce privește inițiativele legislative din Parlament, și anume Legea Camerelor Agricole și Legea Solului.

„În proiectul de lege privind Camerele Agricole, din noua formă se scoate influența politicului, iar în ceea ce privește Legea Solului, în ansamblu, se vrea un mai bun management al acestuia”, a afirmat Stănescu.

Propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protecția solului

Resursa de sol, cea mai importantă resursă naturală a unei națiuni, care îi asigură acesteia independența și siguranța alimentară, este inclusă la resurse naturale neregenerabile, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

„Agricultura intensivă, poluarea și impactul schimbărilor climatice pot duce la pierderea solului, în condițiile în care și așa funcțiile solului sunt diminuate progresiv prin concurența cu construcțiile de clădiri, șosele sau gropi de gunoi”, se precizează în inițiativa legislativă.

Sporirea pretențiilor față de solul fertil care asigură hrana nu trebuie să ducă la epuizarea acestuia. Fără gestionarea acestei resurse nu există viitor, nu există progres, statele dezvoltate fiind statele mai puțin dependente.

Legislația este deficitară în privința solului, acesta nefiind la fel de protejat ca celelalte elemente ale mediului, apa sau aerul, deși pierderea sau poluarea solului pot duce la pierderea apei și a calității ei, mai scrie Stănescu în document.

Propunerea legislativă cade sub incidența reglementărilor de la nivelul Uniunii Europene din cadrul Politicii europene din domeniul protecției mediului înconjurător, segmentul legislativ – Spațiul, mediul și resursele naturale, sectorul – Conservarea faunei și florei.

Conform prevederilor art. 174 din Tratatul de la Amsterdam, statele membre trebuie să aibă în vedere un nivel ridicat de protecție a mediului înconjurător, urmând conservarea, protejarea și ameliorarea calității mediului, protecția sănătății persoanelor, utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale și, nu în ultimul rând, promovarea pe plan internațional a măsurilor destinate să facă față problemelor regionale sau planetare ale mediului.

Propunerea legislativă vizată reglementează un cadru unitar în domeniul protecției solului și se înscrie în principiile fundamentale ale dreptului comunitar originar și nu contravine dispozițiilor acestora.

La nivelul Uniunii Europene, nu există norme comunitare de drept derivat, specifice pentru protecția solului, respectiv pentru a proteja o resursă practic neregenerabilă de interes comun pe întreg teritoriul Comunității Europene.

Pentru a proteja calitatea solului la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a elaborat la data de 22.06.2006, la Bruxelles, Comunicarea intitulată „Strategie tematică pentru protecția solului” (COM/2006/0231 final), cât și „Evaluarea impactului strategiei tematice pentru protecția solului” (SEC/2006/0620). Conform pozițiilor Executivului de la Bruxelles, ar fi necesară adoptarea unei directive cadru în domeniul protecției solului, având în vederea rolul important pe care îl are acesta în abordarea unei provocări internaționale, cum ar fi schimbările climatice, reducerea biodiversității, deșertificarea, eroziunea, inundațiile și alunecările de teren, precum și în asigurarea unei producții alimentare sigure și în cantități suficiente.

„Pentru România, protecția solului constituie o problemă de interes național și se impune adoptarea unui cadru legislativ adecvat, menit să asigure o coordonare unitară a activităților din aceste domenii pe baza unor norme și prevederi cât mai precise”, se scrie în nota de fundamentare.

Scopul acestei propuneri legislative are în vedere reglementarea normelor, măsurilor și acțiunilor unitare obligatorii privind cunoașterea, protecția, ameliorarea și utilizarea durabilă, inclusiv evaluarea capacității bioproducției și monitoring-ul sistematic al calității solurilor din România, precum și bonitatea lor.

„În sensul celor prezentate și având în vedere că solul constituie o resursă naturală de bază, a cărei utilizare corectă, conservare și protecție reprezintă o condiție hotărâtoare pentru asigurarea hranei populației și protecția sistemelor naturale, am elaborat propunerea legislativă, pe care o supun, spre aprobare Parlamentului, în procedură de urgenţă”, scrie în expunerea de motive inițiatorul, deputat PSD, Alexandru Stănescu.

Inițiativa legislativă privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală

„Legea 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură de dezvoltare rurală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin implementare s-a demonstrat că nu răspunde cerințelor de descentralizare, profesionalizare și autonomie a activităților din domeniu, neproducând până în acest moment efecte juridice”, se menționează în expunerea de motive.

S-au constat, în ultima perioadă, disfuncționalități privind organizarea și desfășurarea efectivă a proceselor și etapelor premergătoare înființării camerelor agricole la nivel județean, se mai precizează în document.

De asemenea, prin legislația existentă nu s-au putut asigura sursele financiare necesare primelor alegeri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„În prezent, prin legea sus menționată, atribuțiile camerelor agricole nu sunt corelate cu atribuțiile ce decurg din statutul de instituție privată de interes public și cu prevederile din legislația Uniunii Europene în domeniu”, conform inițiativei legislative.

Înființarea, organizarea și funcționarea camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală au la bază principiul descentralizării; autonomiei; profesionalizării activității; incompatibilității; reprezentativității și egalității de șanse; asigurării resurselor; parteneriatului; transparență, respectiv principiul responsabilității autorităților publice și locale.

„Proiectul de lege asigură cadrul necesar și suficient organizării și desfășurării alegerilor pentru colegiile camerelor agricole și constituirii camerelor agricole la nivel județean și național”, scriu inițiatorii.