Curtea Constituțională: Imunitatea președintelui are rolul de a-l proteja de orice presiuni exterioare sau abuzuri

„Analizând semnificația juridică a instituției imunității, Curtea a constatat că aceasta este o garanție constituțională, o măsură de protecție juridică a mandatului, care are menirea să asigure independența titularului mandatului față de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanția prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituție încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viața politică a societății, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică”, arată Curtea Constituțională (CC) în motivarea deciziei.

Judecătorii constituționali subliniază că președintele răspunde, conform legii, pentru toate actele și faptele săvârșite în perioada în care a exercitat funcția publică și care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice.

EVENIMENT Un an cu Nicușor. Chiar nu a fost ușor!

21:00

FLASH NEWS Elon Musk a pierdut procesul cu OpenAI

20:55

Excepția de neconstituționalitate soluționată de CC a vizat dispozițiile articolului 312 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora „suspendarea urmăririi penale se dispune și în situația în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale față de o persoană”.

„Curtea a reținut că dispozițiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente și în cazul urmăririi penale declanșate împotriva persoanei care ocupă funcția de Președinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situație de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituție referitor la imunitatea Președintelui României”, potrivit deciziei CC.

În critica de neconstituționalitate au fost invocate prevederile constituționale din articolul 1 alineatul 5 – care consacră principiul respectării obligatorii a Constituției și a legilor, articolul 16, alineatele 1 și 2 – privitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, articolul 84, alineatul 2, coroborat cu articolul 72, alineatul 1 – referitor la imunitatea Președintelui României și articolul 142 alineatul 1 – privind rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției.

Decizia Plenului CC este definitivă și general obligatorie și se comunică instanței care a sesizat Curtea, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.

În 20 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis sesizarea Curții Constituționale privind suspendarea urmăririi penale a președintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost șantajată de șeful statului.

Ulterior, în 24 iulie, ICCJ a respins, ca inadmisibila, plângerea formulata de Gabriela Firea referitoare la decizia procurorilor de suspendare a urmăririi penale a președintelui, din motive de imunitate. Decizia instanței supreme, pronunțată în cameră de consiliu, este definitivă.

Plângerea de la ICCJ a fost depusă în 28 mai, de avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaș, după ce Parchetul instanței supreme a decis suspendarea anchetării președintelui Traian Băsescu „pentru calomnie”. Avocatul a arătat în cerere că imunitatea președintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetățenilor unui stat democratic.

Parchetul ICCJ anunța, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru șantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată și sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mișcare a acțiunii penale a fost suspendată, întrucât președintele are imunitate.

Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanță, suspendarea urmăririi penale.

Articolul 84, alineatul 2 din Constituție prevede că „președintele României se bucură de imunitate”.

Scandalul Băsescu – Firea a început după ce președintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că și acum poate spune că aceasta este „o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. „Mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa ce se întâmplă pe moșia soțului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus șeful statului.

Președintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este „o șantajistă de profesie”.

„Nu e un atac la o femeie, e un atac la o șantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine școala turnătorului Felix”, a spus Băsescu.

Președintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe „senatoarea șantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliție, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ținut totodată să amintească prestația Gabrielei Firea din campania pentru prezidențiale a lui Mugur Isărescu.

Gabriela Firea a reacționat în 14 aprilie, afirmând că așteaptă cu interes reacțiile instituțiilor și ale ambasadelor statelor democratice față de acest „act flagrant de intimidare a unui senator”.

Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că președintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, „un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călărași.

„Aștept cu interes reacțiile instituțiilor statului și ale ambasadelor statelor democratice față de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

Președintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât și fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziția Parchetului privind terenul din comuna Nana și că senatorul PSD Gabriela Firea „mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa ce se întâmplă pe moșia soțului”.

Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanței supreme, o plângere pe numele președintelui Traian Băsescu, pentru amenințare și șantaj.

În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea și Ilie Sârbu, au semnat un denunț de șantaj împotriva președintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanței supreme.

Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul și a precizat că gestul este determinat de amenințările pe care șeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu.