Curtea de Apel București: Alexandru Vișinescu a fost lucrător al Securității

Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost lucrător al Securității, au decis, miercuri, judecătorii Curții de Apel București, în urma unei acțiuni formulate de CNSAS.

Decizia judecătorilor Curții de Apel București nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a solicitat Curții de Apel București, în 4 octombrie 2013, să constate calitatea de lucrător al fostei Securități în cazul lui Alexandru Vișinescu, fost comandant al închisorii Râmnicu Sărat.

CNSAS anunța atunci că a constatat că Alexandru Vișinescu a avut calitatea de lucrător al Securității, acesta fiind verificat în baza dreptului persoanelor urmărite de a solicita verificarea celor care le-au instrumentat dosarul.

REACȚIE Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Nicușor Dan pășește, zi de zi, pe urmele dictaturii regale a lui Carol al II-lea”

10:46

ECONOMIE Niculina Stelea (senator AUR): „Agenția de rating Standard & Poor’s a acordat calificativul BBB-/A-3. Austeritatea Bolojan-Nazare nu a schimbat nimic”

10:45

Colegiul CNSAS a constatat, pe baza documentelor identificate în arhiva instituției, că Vișinescu, în calitate de angajat al fostei Securități, având gradele de locotenent (1952, 1957), locotenent major (1957, 1959), căpitan (1960 – 1963) și funcțiile de șef Birou Inspecții – Penitenciarul Jilava (1952), comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor (1960 – 1963), a desfășurat activități prin care a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Alexandru Vișinescu a fost verificat în temeiul articolului 1 alineatul 7 din OUG 24/2008, ce prevede că titularul unui dosar din care rezultă că a fost urmărit de Securitate are dreptul, la cerere, să solicite verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său. Două cereri de verificare în acest caz au fost înregistrate la CNSAS în cursul anului 2013, precizau reprezentanții instituției.

Potrivit Legii CNSAS, „lucrător al Securității” nu este orice fost angajat al acesteia, ci „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 – 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.

Pe de altă parte, Parchetul instanței supreme anunța, în 3 septembrie 2013, că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.

Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal (lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți)”.

Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări trimise procurorilor de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că toți deținuții politici închiși în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat „au fost torturați fizic și psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului”, Alexandru Vișinescu fiind „responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său”.

Reprezentanții institutului au arătat că, între anii 1956 și 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcințeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardio-vascular, insuficiență circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecțiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil -, așa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriției.

La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deținuților politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vișinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informații furnizate de CNSAS, noi documente, ce atestă alte șapte decese.

Alexandru Vișinescu s-a născut la Buzău, în 1925, și a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii.