Curtea Supremă a amânat procesul lui Iohannis cu ANI pentru 30 septembrie

Dosarul lui Iohannis este judecat de un complet de trei judecători ai secției de contencios a Curții Supreme. La termenul de joi, procesul se judecă în cameră de consiliu fără accesul publicului și fără părțile din dosar. Este vorba de o analiză pe care o vor face judecătorii, care se poate finaliza însă cu o soluție definitivă. Chiar dacă ar fi declarat incompatibil de Curtea Supremă, Iohannis nu este obligat să iasă din cursa electorală. Situația sa este însă complicată de faptul că nu este clar dacă în cazul în care câștigă alegerile își poate sau nu prelua mandatul.

Istoricul cazului pe scurt

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

ANI a subliniat că legea spune că un primar nu poate fi și reprezentant al municipiului într-o companei de stat. „Funcția de primar și viceprimar (…) este incompatibilă cu (…) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”, a arătat ANI într-un comunicat.

Pe 25 septembrie 2013, adică fix cu un an în urmă, Curtea de Apel București a invalidat raportul ANI. Adica judecătorii au spus că Iohannis nu a încălcat legea și că interpretarea ANI este eronată. ANI a contestat decizia la Curtea Supremă.

Curtea Supremă a stabilit ca dosarul să fie luat în discuție joi 25 septembrie. Dosarul a fost introdus în procedura de filtrare a recursurilor. Această procedură nu este publică, judecâdu-se fără citarea părților. La prima vedere pare să fie o procedură preliminară, administrativă.

Președintele ANI, Horia Georgescu a declarat pentru legal-news.ro că la termenul de mâine nu se așteaptă o deliberare pe fond a cauzei. „Este un termen intermediar cel de mâine, când se vor verifica actele depuse la dosar, un termen filtru în care se va decide termenul de judecată. Nu se judeca mâine nimic pe fond”, a declarat Horia Georgescu.

Codul de Procedură Civilă prevede în cazul procedurii de filtru următoarele soluții care se poat aplica și în cazul Iohannis:

A. Prima soluție este una în care completul de trei judecători ai secției de Contencios Administrativ analizează recursul ANI și stabilește dacă este admisibil de principiu. Apoi stabilește un nou termen pentru judecarea pe fond a recursului. În acest caz, se citează părțile, adică ANI și Iohannis care urmează să se prezinte pentru dezbateri în sala de judecată. Curtea poate decide în final să admită sau să respingă recursul ANI. Dacă îl admite în declară incompatibil pe Iohannis, dacă îl respinge atunci acesta avea avea dosarul de candidat curat și, în cazul în care alegerile, își poate prelua mandatul.

În cazul lui Iohannis, acest lucru ar putea însemna o prelungire a soluției. Nu există un termen ferm in care instanța să pronunțe în acest caz soluția finală. Astfel că în cazul lui Iohannis instanța ar putea pronunța o soluție înainte de finalul alegerilor prezidențiale sau chiar și după. Potrivit unei interpretări a Curții Constituționale a României, dacă este găsit incompatibil definitiv, în ipoteza în care câștigă alegerile prezidențiale, atunci va pierde mandatul.

B. Soluția net favorabilă lui Iohannis este prevăzută de aliniatul 5 a articolului 493 a Codului de Procedură Civilă: „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților”. Dacă soluția este pronunțată înainte de finalul alegrilor Iohannis scapă de pericolul scoaterii din joc pentru trei ani.

C. Cel mai negru scenariu pentru Iohannis este ca instanța să utilizeze prevederea aliniatului 6 a art 493 a Codului de Procedură Civilă: „Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casare și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților. În soluționarea recursului instanța va ține seama de punctele de vedere ale părților formulate potrivit alin. (4”.

Asta înseamnă că recursul ANI este admis și primarul Sibiului este declarat incompatibil. Astfel că el nu va mai putea ocupa funcția de președinte, în eventualitatea în care câștigă alegerile. În cazul în care nu câștigă alegerile, Iohannis peirde și funcția de primar, cu mențiunea că pe validarea mandatului de președinte, dacă îl va obține, se va pronunța Curtea Constituțională care va trebuie să analizeze cazul lui Iohannis.

Ce se întâmplă dacă decizia vine după alegeri și Iohannis ajunge la Cotroceni

În cazul în care Iohannis primește soluția în dosar după alegeri și după ce, ipotetic, le câștigă și își preia mandatul, lucrurile devin mai complicate. Experții consultați de gândul spun că, în acest caz, din nou rezultatul este deschis. Una din variante este aceea că Iohannis este obligat să renunțe la mandat, fiind constrâns de legea ANI. Pe de altă parte, o altă opinie este acea că odată ajuns președinte Iohannis beneficiază de imunitate care poate fi interpretată mai larg și pentru speța ANI, deși uzual se referă la procesele penale. În acestă situația lucrurile nu sunt deloc clarificate în rândul specialiștilor.

De ce metoda Diaconu nu se aplica în cazul Iohannis

Mircea Diaconu a devenit membru al Parlamentului European, deși are la activ o sentință definitivă de incompatibilitate. Asta a fost posibil pentru că judecătorii au decis să interpreteze legea ANI in sensul că o persoană declarată incompatibilă poate candida și ocupa o funcție aleasă, dacă este alta decât cea pentru care a fost declarat incompatibil. În august, CCR a decis că, ba din contră, când ești declarat incompatibil nu mai poți ocupa nici o funcție publică timp de trei ani de zile.

Iată cum a judecat CCR: „Pe cale de consecință, pentru a integra prevederile art. 25 alin.(2) teza a doua în litera și spiritul Legii nr.176/2010, astfel încât acestea să corespundă voinței reale avute de legiuitor la momentul adoptării lor, conținutul acestora trebuie interpretat în sensul că odată constatată definitiv existența unei stări de incompatibilitate sau conflict de interese, persoana în sarcina căreia această stare a fost stabilită decade din dreptul de a mai ocupa orice altă funcție eligibilă, prevăzută de art.1 din lege, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Curtea menționează că, în litera și spiritul legii, poate subzista doar interpretarea potrivit căreia o persoană care a ocupat, spre exemplu, funcția de consilier local sau județean și cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau încălcarea regimului privind conflictul de interese nu mai poate ocupa, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, nicio altă funcție eligibilă (spre exemplu, senator, deputat, primar, consilier local etc.). „