„DEMOCRAȚIA COSTĂ” – Cât costă democrația lui Băsescu și cât a lui Ponta și Antonescu

Traian Băsescu vrea parlament unicameral cu 300 de membri și cere referendum cu repetiție. USL nu renunță la bicameral și-și face socotelile pentru o consultare pe o nouă Constituție, cu Camera Deputaților și Senat, prevăzute expres. Cât îi costă pe români? Două referendumuri, cel mult 42 de milioane de euro, dacă ar fi să luăm în calcul cea mai scumpă consultare, cea de anul trecut pentru demiterea președintelui – 21 de milioane. Nota de plată pentru parlamentarii în plus – 120 de milioane de euro în patru ani, potrivit calculelor gândul.

Până să-și spună părerea, românii mai au de așteptat cel puțin până la toamnă, potrivit unei analize gândul publicate miercuri.

Șase referendumuri în 23 de ani

După Revoluție, în România au fost organizate, la nivel național, șase referendumuri, în cazul a patru dintre ele inițiatorul sau cel vizat fiind Traian Băsescu.

Primul referendum postdecembrist a avut loc în 8 decembrie 1991 pentru aprobarea Constituției României. Referendumul a fost organizat de puterea de atunci, reprezentată de FSN. La urne s-au prezentat 10.948.468 de alegători, dintre care 77,3% au optat „pentru” aprobarea noii Constituții a României.

Următorul referendum a fost organizat 12 ani mai târziu, în 18 – 19 octombrie 2003, în timpul guvernării PSD, pentru revizuirea Constituției. Din cei 17.842.103 de alegători înscriși pe liste au votat 9.938.441, reprezentând 55,7%. Pentru Constituția revizuită au spus „Da” 8.915.022 (89,70%). Referendumul a costat 300 de miliarde de lei vechi, reprezentând, în principal, cheltuielile aferente celor 15.724 de secții de votare, dar și a popularizării lui cu vedete autohtone și spoturi publicitare. Costurile s-au ridicat la 8,5 milioane de euro.

18 milioane de euro pentru prima încercare de demitere a lui Băsescu

În 19 mai 2007, într-o zi de sâmbătă, a avut loc al treilea referendum postdecembrist, cel pentru demiterea din funcție a președintelui Traian Băsescu, ca urmare a deciziei Parlamentului din 19 aprilie. PSD a inițiat atunci suspendarea șefului statului pe motiv că a încălcat Constituția.

La întrebarea „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?” au răspuns „DA” 2.013.099 de români, reprezentând 24,75% din numărul celor prezenți la urne, în timp ce 6.059.315 (74,48%) de români cu drept de vot au spus „Nu”.

Pentru acest scrutin, Guvernul, condus de Călin Popescu Tăriceanu, a alocat 60 de milioane de lei (în jur de 18 milioane de euro).

13,5 milioane de euro pentru un referendum invalid

Șase luni mai târziu, românii au fost chemați din nou la urne pentru a vota la referendumul privind introducerea sistemului de vot uninominal, la propunerea președintelui Traian Băsescu. La scrutinul din 25 noiembrie 2007 au participat 4.851.470 (26,51%) din totalul de 18.296.459 persoane cu drept de vot. În ciuda rezultatului covârșitor în favoarea introducerii sistemului de vot uninominal, referendumul a fost declarat invalid în baza legii care spune că trebuie înregistrat un prag electoral de minimum 50% plus unu.

Suma alocată pentru acest referendum a fost de 47.349.000 de lei (13,5 milioane de euro), potrivit Hotărârii de Guvern numărul 1.327 din 31 octombrie 2007 referitoare la cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României. Banii au fost puși la dispoziția Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Afacerilor de Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, respectiv a Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică, sume alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

1,5 milioane de euro unicameral cu 300 de aleși

Președintele Traian Băsescu a inițiat în 2009 un nou referendum, de data aceasta pentru un Parlament unicameral cu un număr maximum de 300 de persoane.

Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale și din acest motiv și costurile au fost mai reduse, 6,52 milioane de lei, adică 1,5 milioane de euro.

Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului au fost tipărite în două culori diferite, buletinul de vot nr. 1 în culoarea negru, iar buletinul de vot nr. 2 în culoarea albastru. Cele două întrebări au fost: „Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?” și „Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?”.

Rezultatul referendumului a fost: 77,78% din alegători s-au pronunțat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari. prezența fiind de 50,95%.

Pentru a fi validat, era nevoie de prezența la urne a unui procent de 50%+1 din numărul de alegători. Prezența a fost de 50,95%. Astfel că referendumul a fost validat.

Ultima suspendare a lui Traian Băsescu a costat 21 milioane de euro

Ultimul referendum la care au fost chemați toți românii l-a avut în centru tot pe Traian Băsescu. De data aceasta a fost pentru demiterea lui din funcție, după ce Parlamentul a votat, la 6 iulie 2012, suspendarea președintelui. Astfel, la 29 iulie, s-au prezentat la urne 46,24% dintre românii cu drept de vot. Deși votul a fost, în majoritate, în favoarea demiterii, referendumul a fost declarat invalid pentru că nu a fost atins pragul de 50%+1. Pentru organizarea referendumului s-au plătit, din Fondul de rezervă bugetară, 95,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 21 de milioane de euro.

Calculele lui Băsescu

Președintele Traian Băsescu afirmă că organizarea unui nou referendum nu trebuie văzută din perspectiva unor noi costuri, ci invers, prin prisma faptului că se pot economisi 80 de milioane de euro în patru ani.

„Cât ne costă 288 de parlamentari? Indemnizația plus indemnizațiile de ședință – circa 1.500 de euro pe lună de parlamentar. Suma forfetară, pentru birou, salariați, șofer, mașină – 2.500 de euro de parlamentar. Cazarea – circa 1800 de euro de parlamentar. Toate înseamnă, într-un ciclu electoral, 80 de milioane de euro. Este replica mea la cei care spun cât ne costă referendumul. Nerespectarea referendumului ne costă 80 de milioane”, a spus Traian Băsescu marți seara, la B1 TV.

Șeful statului mai spune că pentru el un Parlament unicameral este „o chestiune de conștiință”. „Eu îmi termin mandatul și românii îmi vor reproșa acest fapt. Românii să decidă, în definitiv”, a mai spus el.

De unde vrea Ponta să ia banii

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că în Comisia pentru revizuirea Constituției s-a votat deja în favoarea unui Parlament bicameral și că USL rămâne ferm în această privință, precizând că nu vor exista două referendumuri privind modificarea Constituției.

Totodată, premierul a dat de înțeles că cheltuielile pentru un referendum inițiat de Traian Băsescu ar putea fi decontați din banii alocați Administrației Prezidențiale.

„Și dacă nu sunt 50% dintre români să vină la vot (n.r. referendum), o să tai din bugetul președintelui banii de referendum? Ce vrea domnul președinte, treaba lui. Noi avem foarte multe lucruri de făcut, nu de vorbit. Este dreptul domnului președinte să facă ce referendumuri dorește”, a spus premierul Ponta miercuri.

253 de milioane de euro, costul a 588 de parlamentari în patru ani de mandat

După alegerile parlamentare de anul trecut, numărul de parlamentari a crescut cu 117, comparativ cu legislatura trecută, ajungând la 588 – 394 de deputați și 176 de senatori. gândul a scris anul trecut că cei 117 aleși vor costa peste 32 de milioane de euro în următorii patru ani.

Pentru 2013 bugetul comun al Camerlor Deputaților și Senatului este de 284.431.000 (reprezentând 63.250.461 de milioane de euro la cursul actual al BNR). La cifrele actuale pentru patru ani de mandat, cei 588 de aleși costă 253 de milioane de euro. Aceste costuri înseamnă cheltuielile de personal (salarii, diurne, deplasări, șoferi, birouri, mașină), contriibuțiile la asigurările sociale, precum și cheltuieli pentru bunuri și servicii.

În cazul în care Parlamentul ar rămâne cu o singură cameră și ar fi alcătuit din 300 de aleși cheltuielile ar arăta altfel.

Camera Deputaților are pentru 2013 un buget de 198.291.000 lei, reprezentând circa 44.095.043 de euro la cursul actual al BNR. Dacă cei 394 de aleși s-ar reduce la 300, potrivit calculelor gândul în baza bugetelor actuale costul pentru un Parlament unicameral cu 300 de aleși ar fi de 33,69 de milioane de euro pentru un singur an, respective de 134, 76 de milioane de euro pentru cei patru ani de legislatură. La un calcul simplu un Parlament cu 300 de aleși ar fi mai ieftin cu aproximativ 120 de milioane de euro.

Adrian Moraru (IPP): Noi furăm acum un milliard de euro, e absurd să nu dăm pentru referendum

În baza costului de anul trecut, pentru un nou referendum ar trebui cheltuiți cel puțin 21 milioane de euro, bani de la bugetul de stat, respectiv din buzunarul românilor.

Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), este de părere că, în contextul costurilor foarte mari cu achizițiile publice, prețul unui nou referendum este infim.

„Președintele poate să facă referendumul încă o dată. Este un instrument legal și în același timp tema legată de parlamentarism este foarte importantă. Nu am o problemă dacă se mai cheltuie niște milioane de euro. Noi cheltuim anual peste 10 miliarde de euro pe achiziții publice, din care un milliard se fură. Noi furăm acum un milliard de euro și să spunem că nu am găsit acum vreo 20 de milioane de euro pentru referendum este absurd. Am șters acum 400 de milioane de euro de la CFR S.A., care trebuiau să se ducă la fondul de pensii și la sănătate. Acei bani care au fost șterși trebuie să fie plătiți tot din buzunarul proștilor de la privat”, a menționat pentru gândul Adrian Moraru.

În opinia acestuia, problema nu o constituie costul, ci seriozitatea lui Traian Băsescu în privința referendumului.

„Problema nu e cât dăm pe referendum, ci dacă Traian Băsescu joacă acest referendum strict din interese minore politice sau pentru că chiar îi pasă de acest lucru. Asta o putem pune în discuție. Dacă chiar îi păsa, pe vremea când era domnul Boc, care își asuma răspunderea pe orice, de ce nu a făcut-o și reducerea numărului de parlamentari? Pe monocameral nu putea, pentru că este în Constituție. Trebuia însă să vină și să își asume răspunderea pe reducerea numărului parlamentarilor și pe regionalizare”, atrage atenția reprezentantul IPP.

Acesta vorbește și de ipoteza în care partidele nu se vor mai înțelege pe reforma regională, astfel că nu ar mai exista obiectul revizuirii Constituției. „Astfel se vor prăbuși amblele referendumuri (pentru unicameral și pentru Constituție n.r.). Este foarte greu de spus cine își dorește sau nu revizuirea. Dincolo de obsesia cu parlamentarismul, Traian Băsescu are și el obsesia lui și anume cu ce rămâne el în memoria oamenilor. Românul ține minte finalul. Astfel că președintele încercă să rămână cu Constituția și parlamentarismul”, conchide el.