Descoperire inedită în Arhivele naționale de la Sfântu Gheorghe

Bâziac Eniko Iren, specialist în cadrul Direcției Arhivelor Naționale Covasna, a declarat pentru AGERPRES că a descoperit aceste rețetare în fondul familiei Apor, unul dintre cele mai bogate și valoroase din patrimoniul instituției. ‘Puțină lume știe că noi deținem aici un tezaur extraordinar, deținem fondul Apor care are o întindere de șase secole și totalizează circa 30 de metri liniari de documente (…) Sunt pergamente foarte valoroase, diplome nobiliare, privilegii imperiale și regale, un fond absolut impresionant (…) Documentele în sine sunt niște hârtii moarte, dar în ele există poveste’, a declarat Bâziac Eniko Iren.

Ea a menționat că nu a reușit să identifice autorul ‘Cărții micului bucătar’, dar e evident că persoana care a scris-o a călătorit foarte mult.

METEO Accuweather: 4 zile ninge la rând în România. Care sunt localitățile afectate

10:25

ACCIDENT Tragedie în ziua de Paște: doi tineri au murit după ce mașina în care se aflau a lovit un copac și s-a răsturnat

10:21

‘În istoria Ardealului există o adevărată tradiție și artă gastronomică (…) În general marile familii nobiliare aveau câte un rețetar secret. De obicei rețetarul era ținut de doamna casei, pentru că orice familie nobiliară care se respecta dorea să iasă în evidență și să surprindă cu ceva deosebit, inedit și dacă se poate cu lucruri cât mai rafinate (…) Nu pot să afirm clar cine l-a scris, doamna casei sau altă persoană, dar din câte am văzut parcurgând rețetele respective mi-am dat seama că persoana care le-a scris a călătorit foarte mult la viața ei, a călătorit foarte mult și a strâns rețete peste rețete. Sunt cele mai inedite supe, peste 30 de rețete de preparat vânatul, opt feluri de a prepara capul de vită, 34 de rețete de cârnați, zeci de rețete de torturi (…) Sunt foarte interesante, dar nu sunt o creație originală, e ceva adus, în această cărticică uitată de lume găsim gastronomie italiană, franceză, olandeză etc’, a mai spus Bâziac Eniko Iren.

Rețetarele sunt scrise în germană și maghiară și sunt destul de greu de descifrat din cauza vechimii, prin urmare ar necesita timp și efort pentru a putea fi traduse și reunite într-o adevărată carte de bucate. Bâziac Eniko Iren a amintit că cele mai vechi cărți de bucate apărute în centrul Europei ‘Cartea de bucate a principelui Transilvaniei’, datată în jurul anului 1630 și ‘Cartea de bucate a Annei Bornemissza’, anul 1680.