Dragnea rămâne cu sechestrul pe avere. Curtea Supremă a respins contestația șefului PSD

Liviu Dragnea a contestat, săptămâna trecută, sechestrul dispus de DNA în dosarul Tel Drum, în valoare de aproximativ 27 milioane euro, președintele PSD invocând faptul că nu s-a constituit nicio parte vătămată în cauză. Apărătorii săi au expus, miercuri, în fața instanței de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) argumentele pe baza cărora au solicitat ridicarea măsurii asigurătorii.

La ieșirea din sala de judecată, unul dintre avocații lui Liviu Dragnea, Maria Vasii, a spus că s-a prezentat, alături de colega sa, în fața magistrațior, pentru a corecta „excesul de zel” pe care l-au observat în ancheta care îl vizează pe liderul PSD.

REACȚIE Închiderea circulației între Sibiu-Boița, motiv de revoltă la Ministerul Transporturilor. Măsura dispusă de șeful CNAIR, Cristian Pistol, criticată de secretarul de stat Horațiu Cosma

10:48

METEO Temperaturi de vară în mijlocul lui octombrie. Data exactă de la care se strică vremea și vine toamna cu adevărat în România, conform meteorologilor Accuweather

10:43

„Am avut surprinderea să observăm 240 de volume care reprezintă lucrări obscure. Ele au fost făcute cu încălcarea imunității și a legilor de care domnul Dragnea trebuia să se bucure. Ca atare, judecătorul nu trebuie să treacă cu vederea nelegalitatea actelor procesuale ce au fost temei pentru luarea acestei măsuri de sechestru. Mă aștept ca judecătorul, care este unul cu o reputație deosebită, să observe că, deși noi astăzi criticăm doar măsura sechestrului, este obligat să verifice inclusiv premisele inițiale de luarea măsurii sechestrului, respectiv dacă e credibil că domnul Dragnea a constituit un grup organizat și dacă poate fi făcut părtaș cu acele fraude la fondurile europene. Nu putea fi luată măsura sechestrului peste toate bunurile tuturor persoanelor implicate în acest proces. Textul de lege pe care l-a menționat procurorul spune că se ia măsura sechestrului pe bunuri necesare pentru a acoperi paguba. Mă întreb unde este paguba, câtă vreme nu avem nicio constituire de parte civilă și avem judecăți anterioare cu hotărâri judecătorești rămase definitive prin care se constată de către judecători că nu există paguba?”, a spus Maria Vasii.

„Am ridicat anumite probleme cu privire la modalitatea în care a fost instituit acest sechestru, respectiv poprirea asiguratorie. În primul rând, asupra sumelor pe care domnul Dragnea are dreptul să le încaseze, respectiv indemnizația. Aspecte pe care încă de ieri parchetul le-a constatat și a ridicat sechestrul, respectiv poprirea asiguratorie asupra acestor sume. Există aspecte care nu pot fi antamate în ce privește fondul. Am susținut că nu se poate institui un sechestru asupra unor bunuri pe care domnul Dragnea nu le are, în cazul de față asupra unor sume de bani pe care acesta le-a încasat demult și pe care dânsul nu le are în cont de un an, doi ani”, a precizat și avocatul Flavia Teodosiu.

Avocata Maria Vasii a declarat, miercuri, că la perchezițiile din vara anului 2017, procurorii ar fi găsit un bilețel roz pe care era trecut codul numeric personal al președintelui PSD, Liviu Dragnea, alături de indicativul „șefu”. Apărătoarea lui Liviu Dragnea susține că aceasta ar fi fost proba procurorilor pentru a-l acuza pe liderul PSD de constituire de grup infracțional organizat. Vasii a mai precizat că, de fapt, bilețelul pentru pentru șoferul lui Liviu Dragnea, care avea astfel datele acestuia pentru a-i reface permisul de vănătoare.

Procurorii au pus sechestru de peste 127 milioane lei (peste 27 de milioane euro) asupra bunurilor lui Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Un teren de aproape 3.000 de metri, un apartament de 80 de metri pătrați, două mașini și mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea sunt printre bunurile sechestrate, anchetatorii căutând și altele care i-ar aparține liderului PSD.

În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunțat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era președinte al Consiliului Județean Teleorman.

„Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obținute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracțiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei)”, au transmis procurorii.