Emil Boc a vizitat-o pe Monica Iacob Ridzi, închisă la secția exterioară a Penitenciarului Gherla

Surse din Penitenciarul Gherla au declarat pentru MEDIAFAX că primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a vizitat-o pe Monica Iacob Ridzi la secția exterioară de la Cluj-Napoca a penitenciarului, în timpul programului legal de vizite.

„Domnul Emil Boc a fost, marți după-amiază, la secția exterioară de la Cluj a Penitenciarului Gherla, unde a discutat cu Monica Iacob Ridzi. Ca orice persoană privată de libertate, Monica Iacob Ridzi are dreptul de a a primi vizite, în perioada de carantină ea având dreptul la patru vizite”, au spus sursele citate.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de instanța supremă la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliția Județeană Cluj, fiind încarcerată la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

REACȚIE PNL acuză PSD că a provocat criza politică: „A dărâmat un guvern stabil și funcțional”

22:58

NEWS ALERT Iranul sfidează acordul de pace cu SUA și a restricționat circulația din strâmtoarea Ormuz. Cât este prețul petrolului după reluarea tensiunilor

22:54

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, declara că în perioada de carantină, de 21 de zile, Monica Iacob Ridzi este ținută sub observație și are aceleași drepturi ca orice alt deținut, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenție.

Astfel, Ridzi are dreptul la patru vizite, la colete de maximum zece kilograme, cu un supliment de până la șase kilograme de fructe și legume, și până la 20 de kilograme de apă sau băuturi răcoritoare.

De asemenea, Monica Iacob Ridzi are dreptul să facă solicitări speciale, în funcție de starea sa de sănătate sau dacă are anumite nemulțumiri, solicitări care îi vor fi trecute în dosarul personal și ulterior analizate de un judecător de drepturi și libertăți.

În același dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai Ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.