Emil Hurezeanu, propus ambasador în Germania, admite că până de curând nu a fost cetățean român. Când a depus cererea pentru redobândirea cetățeniei

„Nicio numire și nici terminarea procesului până la acreditare nu s-ar putea face dacă n-aș fi cetățean român. E adevărat, multă vreme n-am fost cetățean român, pentru că am renunțat la cetățenia română în momentul în care, cu ani în urmă, cetățenia locului în care trăiam atunci, cea germană, nu se putea obține decât renunțând la cetățenia originară. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, m-am reîntors în țară, dar germanii nu acceptau dubla cetățenie. Tot felul de legături mai vechi cu orașele și locurile în care am trăit și am muncit nu mi-au permis să renunț la cetățenia germană. Am avut un statut de rezident german, cu pașaport german, în România”, a declarat Hurezeanu la Digi24.

El a spus că în ultimii ani a devenit posibilă dubla cetățenie și pentru germani când e vorba de cetățeni din interiorul Uniunii Europene. Totuși, Hurezeanu nu s-a grăbit să depună cererea de redobândire a cetățeniei române până recent. „Având un statut legal de rezident aici, neavând funcții publice – care până în 2003 cereau insistent cetățenia română – și mai ales după 2003, după modificarea Constituției s-a acceptat principiul dublei cetățenii și pentru oamenii cu funcții politice. Am păstrat această stare de cetățean german rezident în România. În ultimele luni, în situația în care s-a pus problema unei posibile nominalizări pentru această funcție, am depus cererea de redobândire a cetățeniei, la începutul lunii martie, primind aprobarea redobîndirii cetățeniei”, a explicat Emil Hurezeanu.

CONTROVERSĂ SUA condiționează apărarea Europei în cadrul NATO de loialitatea față de Trump. Fiecare țară a primit câte un chestionar

23:44

REACȚIE Eugen Tomac comentează articolul despre Călin Georgescu din publicația americană Newsweek, care a fost șters ulterior: „Există grupuri de interese”

23:40

Potrivit lui, dacă s-ar fi pus să aleagă între cetățenia română și cea germană, ar fi ales-o pe prima: „Convențional, dacă ar fi existat o exigență, fie a legii române, fie a legii germane, care n-ar fi acceptat această dualitate, aș fi renunțat la cetățenia germană, ca să păstrez numai cetățenia română”.