Filmele lui Liviu Ciulei, interzise în România

Potrivit documentului semnat de Thomas Ciulei, decizia de interdicție a difuzării și proiecției publice intră în vigoare pe 19 octombrie, iar „excepții vor face proiecțiile în instituțiile de învățământ”.

„Am fost nevoit să ajung la această măsură extremă în urma atitudinii destructive ale Centrului Național al Cinematografiei legate de restaurarea filmelor lui Liviu Ciulei și a tratamentului discriminatoriu și destructiv legat de producțiile mele”, mărturisește Thomas Ciulei.

De asemenea, fiul cineastului care a murit în 2011 declară, în comunicat, că Centrul Național al Cinematografiei (CNC) s-a arătat indiferent la propuneri ale unor organizații de a restaura filmele tatălui său.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

„În 2008, Liviu Ciulei a declarat că, în cazul unei restaurări a filmului ‘Pădurea Spânzuraților’, își dorește ca aceasta să fie făcută ‘la cele mai înalte exigențe’. Această șansă s-a ivit chiar în 2008, când Fundația World Cinema Foundation, înființată de Martin Scorsese, a dorit să ofere un proiect de restaurare a Pădurii Spânzuraților, în valoare de peste 200.000 de euro”, scrie fiul lui Liviu Ciulei.

Acesta a adăugat că „dezinteresul Centrului Național al Cinematografiei pentru găsirea soluțiilor de a susține această lăudabilă inițiativă pe plan intern a dus la retragerea ofertei făcută de World Cinema Foundation, pierzându-se astfel o șansă uriașă de a resuscita un film al cărui suport original, pelicula, începe să-și atingă durata maximă de viață”.

„O soartă identică l-a avut și filmul ‘Valurile Dunării’, a cărui restaurare finanțată de către Groupama Group, în 2010, s-a lovit de aceeași indiferență din partea CNC”, adaugă Thomas Ciulei, notând că „prin acest comportament, Centrul Național al Cinematografiei încalcă grav obiectivele formulate în art. 2F din legea cinematografiei și anume: ‘protejarea, dezvoltarea, și punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei naționale'”.

În ceea ce privește interdicția de difuzare, în România, a filmelor regizate de el, Thomas Ciulei declară că a luat această decizie din cauza dificultăților întâlnite în încercările de a-și finanța producțiile.

„În perioada 2010-2013 am produs două filme de lungmetraj, ‘Matei Copil Miner’, regia Alexandra Gulea, și ‘2+2’ în regia mea. O parte din finanțarea acestor filme era asigurată de către Televiziunea Română, care, în urma dificultăților financiare, nu și-a onorat la timp obligațiile asumate prin contract, lucru care a dus la depășirea perioadei contractuale de predare a filmelor la CNC de către firmă producătoare Europolis Film”, scrie Thomas Ciulei.

Mai mult, regizorul spune că, în cazul în care finanțarea pentru filmele sale a întârziat, Centrul Național al Cinematografiei a avut o atitudine „discriminatorie” și l-a dat în judecată pentru restituirea creditului primit.

„Menționez că SRTV are obligația de a finanța pelicule românești, conform legii Cinematografiei. În loc ca CNC să acorde cazului circumstanțe atenuante, cum a procedat cu multe alte producții (fiind vorba de un producător care a întâmpinat dificultăți în execuția financiară a unui film, fără vina acestuia, și care a făcut tot posibilul să ducă filmul la bun sfârșit), a luat în schimb decizia de a mă da ca producător în judecată pentru restituirea sumelor de credit în valoare de 2.045.880 de lei, plus penalizări, și totodată de a bloca plata ultimelor tranșe de finanțare în valoare de 227.320 de lei”, scrie Ciulei.

„Consider atitudinea Centrului Național al Cinematografiei discriminatorie, destructivă și în contradicție cu obiectivele formulate în legea Cinematografiei: ‘dezvoltarea industriei filmului din România’, și ‘încurajarea inițiativei private în domeniile creației, finanțării și producției (…) filmelor românești sau celor realizate cu participare românească'”, scrie Thomas Ciulei.

„Menționez că aș fi dorit să nu fiu nevoit să iau această decizie și îmi cer scuze tuturor celor care doresc și nu vor avea posibilitatea să vadă aceste filme în viitor”, își încheie Thomas Ciulei comunicatul, scrie Agerpres.