„Focuri de veghe” aprinse de mii de maghiari, pentru a lumina delimitarea „Ținutului Secuiesc”

Localnici din sate, comune și orașe din județele Covasna, Harghita și Mureș s-au îndreptat, începând cu ora 16.00, către „punctele de graniță” alese de organizatori pentru aprinderea „focurilor de veghe”.

Gazda Zoltán, organizatorul principal al acțiunii intitulate „Să lumineze hotarele Ținutului Secuiesc”, prezent în satul Dobolii de Jos din județul Covasna, localitate aflată la granița cu județul Brașov, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că au fost stabilite 60 de puncte principale de întâlnire, însă numărul focurilor care s-au aprins sâmbătă seară a fost mult mai mare.

„În afară de punctele principale, mai sunt și alte locații, pe culmile munților, însă au fost aprinse focuri de veghe și în interiorul granițelor Ținutului Secuiesc, în semn de solidaritate. În total au fost aprinse în jur de 150-200 de focuri, pe lângă iluminatul artificial al granițelor, în special în zonele înalte cu păduri, cu reflectoare alimentate de la generatoare, luminile farurilor mașinilor sau motocicletelor reflectate spre cer cu oglinzi”, a spus Gazda Zoltan.

CONTROVERSĂ Fiul lui Soros, mesaj după ce Orban a pierdut alegerile în Ungaria: „Poporul și-a luat țara înapoi”

01:08

FLASH NEWS CTP: Este prima înfrângere la scor a lui Trump, ayatollahul mincinoșilor, care l-a susținut bombastic și fără rezerve pe Orban

00:01

Începând cu ora 17.30, preoții bisericilor istorice maghiare au oficiat slujbe ecumenice timp de o oră, iar la finalul acestora a fost intonat imnul secuiesc și s-a dat citire unei proclamații.

Potrivit manifestului, maghiarii solicită autoguvernarea „Ținutului Secuiesc” și revendică aplicarea normelor practicate în Uniunea Europeană, în așa fel încât secuii să își poată exercita dreptul la autodeterminare prin autonomia „Ținutului Secuiesc”.

„Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale firești, formate în cursul istoriei. (…) Vrem să dispunem de dreptul nostru la autodeterminare, iar în baza acestui drept solicităm autonomia Ținutului Secuiesc în cadrul statului român! Ținem la hotarele Ținutului Secuiesc compus din opt scaune și 153 municipalități secuiești, hotare care vor fi definitivate prin referendumuri locale”, se arată în proclamație.

Totodată, semnatarii proclamației cer Guvernului Ungariei „să insiste” pentru respectarea prevederilor Tratatulului de Bază dintre cele două țări, semnat în anul 1996, „cu un accent deosebit” pe articolul 15/9 care prevede, între altele, că părțile contractante „se vor abține de la orice politică ori practică având drept scop asimilarea, împotriva voinței lor”, a persoanelor aparținând minorităților naționale.

„Credem în continuare că dialogul este cheia păcii sociale, iar secuii doresc pace și dialog. Solicităm din nou acest lucru Guvernului României, căci doar pe această cale se pot crea garanții instituționale pentru egalitatea în drepturi a secuilor, ceea ce va reprezenta, totodată, și garanția stabilității durabile a întregii regiuni”, se arată în încheierea proclamației.

La ora 18.45, „focurile de veghe” au fost aprinse simultan în cele trei județe.

„Nu vrem regionalizarea României dictată din București. Noi avem regiunea Ținutul Secuiesc de secole întregi, vrem să arătăm că noi știm unde îi sunt granițele și vrem ca la regionalizare să fie o regiune separată”, a arătat Gazda Zoltán.

La rândul său, președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS) din Scaunul Gheorgheni, județul Harghita, Árus Zsolt, a menționat că scopul acțiunii este, pe de o parte, „să marcheze foarte clar de unde și până unde ține Ținutul Secuiesc”, pe de altă parte fiind vorba de „autonomia Ținutului Secuiesc”, solicitată și prin hotărâri ale consiliilor locale adoptate în județele Harghita, Covasna și Mureș.

Aceste hotărâri, prin care se cere crearea unei regiuni administrative a României, denumită „Ținutul Secuiesc” și un statut autonom pentru regiune, au fost, însă, atacate în contencios administrativ de prefecturile din cele trei județe și ulterior anulate de instanță.

„Dacă România își respectă angajamentele – atât legile interne cât și angajamentele internaționale pe care le-a ratificat – la reorganizarea administrativă, statul român va fi obligat, și spun asta foarte accentuat, va fi obligat să creeze această regiune administrativă, pentru că nu are de ales. Dacă vreți, acesta este și motivul pentru care se tot tergiversează reorganizarea țării, pentru că știu și politicienii de la București ce angajamente și-au luat”, a spus Árus Zsolt.

Gazda Zoltán a afirmat că la această manifestare a participat și europarlamentarul FIDESZ László TÅ‘kés, în comuna Eremitu din județul Mureș, în apropierea stațiunii Sovata.

Acțiunea a fost organizată de Consiliul Național Secuiesc, o organizație înființată în anul 2003, la Sfântu Gheorghe, cu scopul declarat de a milita pentru obținerea autonomiei teritoriale a „Ținutului Secuiesc”, cu sprijinul bisericilor istorice maghiare, al partidelor politice maghiare și al societății civile maghiare și la ea au participat, potrivit organizatorilor, în jur de 150.000 de etnici maghiari.

Acest eveniment a avut loc la doi ani după „Marele marș al secuilor” pentru autonomie desfășurat în județul Covasna, când peste 100.000 de maghiari din mai multe județe ale Transilvaniei, dar și din Ungaria au format un lanț viu de-a lungul DN 11, pe o distanță de 54 de kilometri, între localitățile Chichiș, aflată la granița cu județul Brașov, și Brețcu, la ieșirea către Bacău.