GENERAȚIA GOOGLE. Noul statut al elevului: liber la folosirea telefonului în timpul orelor și la contestarea notelor

„90 la sută dintre elevi nu folosesc telefonul în scop educațional, iar profesorul nu poate controla utilizarea acestuia în scopul potrivit, mai ales în cazul claselor cu efective mari”, spune Raluca Igna, profesoară de liceu. „Este un pas înapoi în ceea ce privește disciplina în școală, este un risc să fie abuzuri ale elevilor”, este de părere și Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Statutul Elevului a fost aprobat prin ordin de ministru pe 10 august.

Ce prevede Statutul Elevului

Una din cele mai importante prevederi ale Statutului, care intră în vigoare chiar de la începutul anului școlar, este că elevii au dreptul să își conteste notele la lucrările scrise. Mai întâi, ei pot cere explicații profesorului de la clasă, în cinci zile de la comunicarea notei. Dacă nu sunt mulțumiți de argumentele dascălului, pot face plângere scrisă la director. Plângerea este analizată de o comisie formată din doi profesori care nu predau la clasă. Media notelor date de ei este cea care va fi trecută în catalog.

CITESTE AICI STATUTUL ELEVULUI

Totodată, profesorul trebuie să îi informeze asupra notelor primite înainte să fie trecute în catalog și trebuie să fie consultați în legătură cu materiile opționale, iar participarea la aceste discipline se va face pe grupe formate special în acest sens.

La sfârșitul fiecărui semestru, elevii vor oferi feedback profesorilor, ca să-și îmbunătățească activitatea, prin completarea unor fișe anonime. Mai mult, profesorii nu au voie să pună absențe ca mijloc de coerciție, au voie să pună absență doar dacă elevul nu este la oră și nu au voie să îi oblige pe copii să participe la olimpiade și concursuri școlare.

O altă prevedere din Statut este că elevii nu au voie să fie deposedați de bunurile lor, dacă nu atentează la siguranța colegilor și a profesorilor. Ei au voie să folosească telefoane mobile în timpul orelor de curs, dacă au acordul cadrului didactic și dacă le folosesc în scop educațional ori situații de urgență.

Atunci când se aplică o sancțiune, elevii au dreptul să se apere. Nici o mustrare nu se face în fața clasei sau a școlii și sunt interzise pedepsele colective. Pentru orice sancțiune aplicată, dacă, în opt săptămâni de la comunicarea pedepsei, elevul își corectează comportamentul, nu i se mai scade nota la purtare. De asemenea, elevii pot fi pedepsiți doar pentru faptele pe care le săvârșesc în perimetrul școlii.

Statutul mai prevede și că elevilor nu le poate fi refuzat accesul în școală pe motivul ținutei vestimentare sau că le lipsesc elementele de identificare ale școlii (de exemplu, uniformele).

Alte puncte din act sunt că învățământul trebuie să fie centrat pe elev, iar toate deciziile la nivelul școlii trebuie să fie luate cu consultarea elevilor și a reprezentanților lor, că în școală este interzisă discriminarea pe baza etniei, religiei, orientării sexuale, sexului, dizabilității, religiei, cetățeniei sau tipului de familie din care provine un elev. Totodată, profesorii trebuie distribuiți la clase nediscriminatoriu.

Legat de responsabilitățile elevilor, ei trebuie să participe la toate cursurile, să aibă la ei carnetul, să utilizeze manuale școlare gratuite și să le predea la sfârșitul anului școlar în stare bună, dar și să respecte drepturile de autor atunci când elaborează o lucrare.

Fostul șef al Consilului Elevilor: Ne așteptăm să fie încercări de eludare a regulamentului

Fostul președinte al Consiliului Elevilor, Horia Oniță, în mandatul căruia s-a discutat și s-a aprobat Statutul Elevului, a declarat, pentru Gândul, că reprezentanții elevilor nu se așteaptă ca Statutul să se aplice integral din luna septembrie, „ne așteptăm să fie discuții, încercări de a eluda regulamentul, de a se trece cu vederea anumite aspecte”.

Oniță a mai spus și că negocierile cu sindicatele și Ministerul Educației au fost dificile, mai ales în ceea ce privește contestarea notelor. El a arătat că este important ca, acum, elevul să fie privit ca beneficiar al educației și ca parte activă în luarea deciziilor în școală. El a amintit că au fost multe cazuri, mai ales la București și Brașov, în care reprezentantul elevilor nu a fost chemat la ședințele consiliului de administrație al școlii sau a fost dat afară din ședință când se vorbea despre buget.

Ministerul Educației: Elevii și profesorii să fie parteneri pentru binele elevului

Și Ministerul Educației (MEN) a zugrăvit Statutul Elevului în termeni pozitivi: un parteneriat între elevi și profesori, actul prin care vocea copiilor se va face auzită. Ministrul Mircea Dumitru scria, pe contul său de Facebook, că vrea ca elevii și profesorii să devină parteneri „pentru un bine comun, acela al elevului”. Similar, purtătoarea de cuvânt a MEN, Mirabela Amarandei, a precizat, pentru Gândul, că la elaborarea actului s-a lucrat cot la cot cu elevii. „Statutul vine cu răspunsuri la problemele pe care elevii le-au întâmpinat de-a lungul vremii. Școala este pentru elevi”, a subliniat ea.

Profesorii, circumspecți la folosirea telefoanelor mobile la ore: Cum controlezi o clasă cu 30 de elevi?

Întrebate despre folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor și despre contestarea notelor primite la lucrările scrise, cadrele didactice consultate de Gândul au apreciat că pot exista abuzuri din partea elevilor. Profesorii au mai spus și că este foarte dificil să controlezi dacă 30 de elevi folosesc telefonul mobil în scop educațional.

Profesoara Raluca Igna, de la un liceu din Caracal, a explicat că pot apărea cazuri de discriminare, pentru că nu toți elevii au smartphone, iar 90 la sută dintre elevi „nu folosesc telefonul în scop educațional, iar profesorul nu poate controla utilizarea acestuia în scopul potrivit, mai ales în cazul claselor cu efective mari”.

De aceeași părere este și liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), profesorul Simion Hăncescu. El a declarat, pentru Gândul, că este „ceva ciudat” cu folosirea telefoanelor mobile la ore: „Nu știu ce control poate avea un dascăl asupra a 30 de elevi. Poate nu întâmplător în alte țări e interzis complet . Este o sursă de perturbare a orei, decât de a fi atent la ore”.

De altă părere este profesoara Ramona Ruscu, de la la o școală din Vădăstrița, din județul Olt. Ea a spus că sunt multe activități la clasă care se pot face cu ajutorul unui telefon mobil, dar că aparatul trebuie folosit doar în scop educațional.

În ceea ce privește contestarea notelor, profesoara Ruscu a apreciat că este un lucru bun că elevii își pot contesta notele, însă „acest lucru nu trebuie să le dea impresia elevilor că pot contesta fiecare notă pe care o primesc”. Și Raluca Igna a arătat că dreptul de a contesta nota este echitabil, cât timp nu se transformă într-un instrument de hărțuire sau intimidare a cadrului didactic.

„De exemplu, se poate ca, într-o școală, să nu existe mai mulți profesori care să predea o anumita disciplină, iar directorul să fie în imposibilitatea de a forma o comisie ( Art 7, alin 2 pct c). Se precizează că acea comisie poate fi formată din cadre didactice din altă școală, dar cine vine fără să fie plătit?! Plus că, la volumul de muncă de birou pe care o are un profesor, rezolvarea contestațiilor din altă școală/liceu este deja picătura care umple paharul”, a subliniat profesoara Igna.

Liderii sindicali Simion Hăncescu și Marius Ovidiu Nistor, de la FSE Spiru Haret, au spus, însă, că prevederea privind contestarea notelor nu este nouă. Astfel, Hăncescu a afirmat că noutatea este că că profesorii trebuie să le comunice elevilor nota înainte să o treacă în catalog, în vreme ce Nistor a precizat, pentru Gândul, că schimbarea pe care o aduce Statutul este că elevii pot completa fișe de feedback privind activitatea cadrelor didactice. Și el a precizat că nu are „ o problemă cu contestarea notei, dar să nu contestăm de dragul de a contesta”.

Sindicaliști: Drepturi și pentru profesori, nu doar pentru elevi

Pe de altă parte, sindicaliștii din educație au atras atenția că și profesorii trebuie protejați de lege. Astfel, Hăncescu a criticat Statutul, despre care a spus că „prezintă lacune” și că „sută la sută vor fi propuneri de modificare, de completare, pentru că sunt multe lucruri neclare. Este un pas înapoi în ceea ce privește disciplina în școală, este un risc să fie abuzuri ale elevilor”.

Totodată, Hăncescu a mai precizat, pentru Gândul, că „este nevoie și de un statut al cadrelor didactice, dacă vrem să facem lucrurile temeinic. Noi de trei ani cerem un statut, dacă vrem numai drepturi pentru elevi nu este bine. Trebuie și obligații și drepturi și pentru dascăli, într-o lege separată. Profesorii nu sunt protejați.” Și liderul sindical al FSE Spiru Haret a conchis similar: „Nu vreau să se creeze senzația că sunt numai drepturi de-o parte și datorii de cealaltă”.

Profesoară: Importanța pe care copiii și părinții o dau educației nu poate fi impusă prin lege

În schimb, profesoarele Raluca Igna și Ramona Ruscu sunt de părere că Statutul este binevenit într-o societate democratică, dar că schimbarea nu se poate face într-o zi. Astfel, există riscul ca elevii să „interpreteze Statutul discreționar, în funcție de starea emoțională de moment sau în funcție de interesul personal”, a punctat profesoara Raluca Igna.

Ramona Ruscu a spus că este firesc să existe dialog între elevi și profesori, dar o astfel de schimbare nu se poate face într-o zi. „Calitatea actului de învățământ va crește doar dacă elevii și părinții vor înțelege importanța educației în viața unui copil, dar, din păcate, acest lucru nu poate fi impus printr-un act normativ”.

De aceeași părere este și Raluca Igna, care a arătat că Statutul ar trebui să ofere un plus de calitate sistemului de învățământ: „Dar sistemul nostru este atât de stufos, neperformant, cu atât de multe lacune, încât va fi doar o altă lege neaplicată, prost înțeleasă, eventual un „steag de agitat” , fluturat în fața elevilor, părinților, profesorilor. De fapt, în momentul acesta, avem căpăstrul; caii- nu se știe când îi căpătăm”.

Pași după adoptarea Statutului Elevului. Ce își propun în continuare tinerii

Președintele Consiliului Elevilor, Vlad Ștefan, a declarat, pentru Gândul, că, din toamnă, vrea să se asigure că elevii și profesorii din toate școlile vor cunoaște Statutul. Pe de altă parte, Horia Oniță, actual vicepreședinte al Consiliului Tineretului în România, a arătat că, după adoptarea Statutului, elevii mai trebuie să clarifice situația uniformelor școlare și a ieșitului din școală în timpul programului, precum și să ceară reglementarea modului în care sunt numiți profesorii la clasă.

Oniță a spus că, având în vedere că învățământul este gratuit, nu poți să nu permiți accesul elevilor în școală pentru că nu poartă uniforme. „Cât timp uniformele nu se dau gratuit, este abuz în serviciu, nu poți să sancționezi elevul că nu o poartă”. De altfel, la începutul anului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat o școală din Capitală pentru că i-a pus absență nemotivată unui elev care a venit la școală fără uniformă.

Oniță a mai arătat că o altă problemă pe care elevii trebuie să o rezolve este cea a părăsirii incintei școlii. „Este o privare de libertate crasă. Până la 14 ani, conform Codului Civil, nu au discernământ, doar că, de la 14 ani, au capacitate de exercițiu. Cum poți să ții închis un elev de 17 ani?”.

Cea de-a treia modificare a Statutului ar trebui să rezolve repartizarea nediscriminatorie a profesorilor la clase. Oniță a spus că, în mandatul său, a întâlnit mai multe cazuri în care, la clasele favorizate, au fost numiți profesorii cei mai buni, fără o consultare prealabilă. El a propus, ca rezolvare, ca profesorii să fie numiți la clasă de fiecare catedră în parte.

FLAVIA DRĂGAN