Gică Popescu dă statul român în judecată la CEDO. Ce despăgubiri cere

 Arestat în martie 2014 în Dosarul Transferurilor, Gică Popescu le-a cerut avocaților să înceapă demersurile pentru a intenta un proces statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru modul în care s-a decis arestarea lui.

Pe lângă stabilirea nevinovăției și reabilitare, fostul internațional vrea să ceară despăgubiri morale de peste 1 milion de euro.

În 4 martie 2014, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv la închisoare cu executare pe opt oameni din fotbal judecați în dosarul transferurilor.  Gheorghe Popescu a primit o condamnare de trei ani, o lună și zece zile.

ALERTĂ Două cutremure în România, în mai puțin de două ore. Ce magnitudine au avut seismele

09:15

HOROSCOP Zodia blestemată de astre în octombrie 2026. Neti Sandu avertizează: Boală și sărăcie

09:00

În favoarea grațierii lui Gică Popescu s-au pronunțat mai multe personalități, dar și oameni politici, printre care Valeriu Zgonea, Crin Antonescu și premierul Victor Ponta, în nume personal, existând și o petiție on-line în acest sens.

Anul trecut a existat o întreagă dezbatere privind grațierea fotbalistului, însă fostul președintele Traian Băsescu a declarat  că nu a avut motive să acorde nicio grațiere în mandat lui.

Potrivit Legii 546/2002, grațierea este măsura de clemență luată de președintele României, ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanță ori în comutarea acesteia în una mai ușoară. Grațierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Cererea de grațiere individuală se adresează președintelui și poate fi făcută de persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de soțul persoanei condamnate, ascendenții, descendenții, frații, surorile ori copiii acestora, precum și de aceleași rude ale soțului persoanei condamnate.

În vederea exercitării prerogativei de grațiere, președintele poate solicita avize consultative de la Ministerul Justiției, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării.

De asemenea, atunci când consideră necesar, președintele României poate solicita informații organelor administrației publice locale, conducătorului locului de detenție, organelor judecătorești și ale parchetelor, organelor de poliție și altor instituții publice, precum și comandantului unității, pentru condamnații militari.