Guvernul Greciei, pregătit să introducă o monedă paralelă dacă cetățenii vor respinge austeritatea

Guvernul de la Atena a pregătit planuri pentru scenariile posibile după referendumul de duminică, pe tema pachetului de reforme propus de Grupul Bruxelles – format din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional.

În cazul în care majoritatea grecilor se vor pronunța împotriva măsurilor de austeritate, Guvernul ar intenționa să introducă o monedă paralelă, drahma, teoretic paritară cu euro, o situație care practic ar însemna ieșirea Greciei din zona euro, deși premierul Alexis Tsipras a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

„Analizăm introducerea unui vehicul monetar paralel, necesar pentru recapitalizarea băncilor și pentru a permite deschiderea acestora înainte de izbucnirea unor revolte”, a declarat Yannis Varoufakis, ministrul grec de Finanțe.

FLASH NEWS Fost ministru PSD propune o comisie de anchetă care să verifice finanțarea sindrofiei de lux a USR-iștilor, la Paris. „Să fie transparență totală”

00:16

FLASH NEWS Chirurg și fost manager al spitalului din Craiova, condamnat la doi ani și jumătate de închisoare după o intervenție care a cauzat moartea pacientului

23:45

„Ar fi un fel de ucrainizare, dar, pentru a o evita, analizăm modul de funcționare a monedelor online precum Bitcoin”, a spus Varoufakis.

În cazul în care rezultatul referendumului va indica o continuare a măsurilor propuse de creditorii internaționali, premierul Alexis Tsipras ar putea demisiona, pentru a permite crearea unui guvern de uniune națională sau a unui guvern format din personalități moderate din cadrul Syriza și care ar fi condus de Yannis Dragasakis, acum viceprermier.

Un apropiat al cancelarului german Angela Merkel a sugerat că Germania va bloca orice nou plan de asistență financiară atât timp cât Guvernul condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras rămâne în funcție. „Întrebarea reală este dacă avem încredere în premierul Alexis Tsipras și în Yanis Varoufakis (ministrul grec de Finanțe – n.red)? Răspunsul clar pentru toate părțile este «nu»”, a declarat, sub protecția anonimatului, un politician de rang înalt din cadrul Uniunii Creștin-Democrate (CDU – centru-dreapta), partidul cancelarului Angela Merkel. Potrivit politicianului german, Uniunea Creștin-Democrată va bloca orice solicitare a Greciei cât timp Guvernul considerat „comunist” rămâne la putere la Atena. „În cadrul CDU/CSU, mulți colegi vor vota negativ la orice solicitare făcută de Varoufakis și Tsipras. Nu mai are nimeni încredere în ei. Avem nevoie de un partener serios”, a spus politicianul conservator german, potrivit publicațiilor The Times și Die Zeit. „Vom face totul pentru a obține un rezultat favorabil la referendumul grec. Apoi, va fi necesar un nou guvern, care să implementeze măsurile”, a adăugat politicianul german, sugerând că există discuții pentru scindarea formațiunii de extremă-stânga Syriza, principalul partid de guvernământ din Grecia. Sursa germană a dezvăluit că președintele Parlamentului European, Martin Schulz, ar fi fost implicat în discuții secrete pentru scindarea Syriza, la care au participat voci moderate din formațiune, inclusiv posibil Alexis Tsipras. „Scopul este crearea unui guvern tehnocrat”, a explicat politicianul german.

Miniștrii de Finanțe ai țărilor din zona euro au stabilit amânarea tuturor negocierilor cu Guvernul Greciei până după anunțarea rezultatului referendumului programat duminică, a declarat miercuri seară un oficial guvernamental slovac. „Membrii Eurogrup sunt uniți în poziția de a aștepta rezultatul referendumului din Grecia înainte de orice noi discuții”, a declarat Peter Kazimir, ministrul de Finanțe al Slovaciei. Kazimir a făcut aceste declarații după teleconferința Eurogrup organizată miercuri seară. „Am decis să așteptăm rezultatul referendumului. Să nu punem căruța înaintea calului!”, a spus el.

Ministrul de Finanțe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, consideră că nu există „o bază solidă de discuții” cu Guvernul Greciei, așteptând o clarificare de poziție a Guvernului elen înaintea referendumului. „Nu există o bază de discuții pentru măsuri serioase”, a spus Schauble. „De aceea, Grecia va trebui să își clarifice poziția despre ce vrea, iar apoi să discutăm despre situație, în condiții care acum vor fi mai dificile”, a adăugat Schäuble. „O propunere a creditorilor care să fie respinsă ori acceptată nu mai există în acest moment”, a subliniat oficialul german.

Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrup, a declarat că există „șanse minime” de progrese în negocierile cu Grecia după discursul controversat al premierului Alexis Tsipras. „Există șanse minime să se înregistreze progrese în negocieri”, a afirmat Jeroen Dijsselbloem.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a atras atenția că instituțiile financiare internaționale – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional – nu vor lua nicio decizie privind situația din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii țării.

Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga al Greciei, a decis menținerea referendumului programat duminică. „Un vot negativ la referendum nu va fi un vot pentru părăsirea Europei, ci pentru o revenire la valorile europene”, a declarat Tsipras. „Un vot negativ nu va însemna o rupere de Europa, ci ar exercita presiuni mai puternice pentru un acord viabil din punct de vedere economic”, a subliniat Tsipras, avertizând însă că o ieșire a Greciei din zona euro ar avea „consecințe dezastruoase”. „Vă cer să votați «nu» în privința planului de asistență financiară și «da» perspectivelor găsirii unei soluții viabile”, a spus Tsipras, lansând practic un semnal ambiguu privind referendumul. „Singura noastră cale de a depăși criza este să revenim la popor și exact asta facem”, a explicat Tsipras.

Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plăți, în contextul în care nu a putut plăti tranșa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional.

Programul de asistență financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marți, aceeași zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Actuala situație de incapacitate de plăți tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar șansele unei intervenții europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăți doar pentru că Fondul Monetar Internațional oferă unei țări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situației. Practic însă, piețele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deține recordul privind amploarea unei incapacități de plăți a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenței unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situația Greciei va avea, deci, un impact mai mic asupra piețelor financiare, dar efecte grave asupra situației sociale a poporului elen.