ÎCCJ amână din nou verdictul în cazul Elenei Udrea și Ioanei Băsescu privind finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale din 2019

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat astăzi, pentru a treia oară, decizia definitivă în dosarul în care sunt judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu, privind finanțarea ilegală a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Pe fond, Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu, la 5 ani de închisoare. 

Instanța a rămas în pronunțare în data de 16 februarie, iar luna trecută a anunțat că amână pentru 13 aprilie luarea unei decizii, numai că astăzi a amânat din nou luarea unei decizii finale în acest proces care durează deja de 6 luni.

Astfel, noul termen stabilit de judecătorii Curții Supreme în vederea pronunțării unui verdict final în acest caz este 11 mai 2023.

La ultimul termen din procesul de la ÎCCJ, avocații apărării au invocat prescrierea faptelor pentru care au fost acuzate Elena Udrea și Ioana Băsescu. În replică, DNA le-a cerut judecătorilor condamnarea celor două inculpate şi majorarea pedepselor.

La ultimul termen al procesului, Elena Udrea a cerut sesizarea CCR. Curtea Constituțională ar trebui să spună dacă articolele de lege referitoare la confiscarea specială sunt sau nu constituționale.

Fostul demnitar a spus că faptele din acest dosar s-au prescris, iar „confiscarea echivalează cu aplicarea unei pedepse”.

Judecătorii de la ÎCCJ urmează să anunţe, odată cu verdictul final, dacă îi vor admite sau nu cererea. DNA a pus sub sechestru, din 2018, un imobil al Elenei Udrea, evaluat la 565.000 de euro. Măsura a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, în decizia de condamnare pe fond, prin care s-a dispus confiscarea a circa 2.000.000 de lei de la Elena Udrea.

DNA: „Fugile Elenei Udrea au ţinut procesul pe loc”

În concluziile sale, procurorul de ședință a cerut ca toţi inculpaţii din dosar să fie condamnaţi. El a invocat deciziile CJUE care spun că, atunci când există risc de impunitate, instanţele pot lăsa neaplicate deciziile naţionale. Deciziile CCR şi decizia ICCJ care au stabilit că, între iunie 2018 și mai 2022, n-a mai existat nimic în lege care să întrerupă cursul prescripției.  Reprezentantul DNA a adăugat că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului. „Ancheta din acest dosar complex a durat maxim 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a făcut comisii rogatorii pentru a respecta procedurile. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, a explicat procurorul, potrivit libertatea.ro.

El a solicitat majorarea pedepselor spre maxim. Și a invocat gravitatea infracţiunilor, valoarea ridicată a sumelor de bani, „schema infracţională complexă pusă la cale de Elena Udrea, care a fost creierul acestei operaţiuni, de obţinere de fonduri pentru campania lui Traian Băsescu”. Procurorul a mai spus că ceilalţi inculpaţi din dosar, funcţionari publici, „au urmărit consolidarea propriilor poziţii în aparatul de stat, în eventualitatea în care Traian Băsescu ar fi câştigat alegerile, lucru care s-a şi întâmplat”.