Imigrant în România: tot mai mulți refugiați vor să rămână în țară, să învețe limba și să-și găsească un loc de muncă

Asociația Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom), care oferă asistență pentru migranți, a derulat, timp de 12 luni, un proiect finanțat din fonduri europene prin intermediul căruia sute de străini au fost ajutați, prin oferirea de servicii specializate, pentru a se integra mai ușor în țara noastră, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Elena Timofticiuc, manager proiecte AIDRom, a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă organizată la finalul proiectului, la Timișoara, că a observat faptul că, în ultimele șase luni, tot mai mulți refugiați nu mai vor să plece din România în Germania și sunt mai interesați să învețe limba română.

EVENIMENT Mirabela Grădinaru, partenera lui Nicuşor Dan, participă marți la o masă rotundă pe tema adicţiilor. Evenimentul are loc la Cotroceni

08:42

ENERGIE Criza petrolului reînvie scenariul din pandemie. UE cere europenilor să călătorească mai puțin pentru a evita o penurie energetică majoră

08:40

„În general, avem undeva la 20.000 de migranți, dar pe Timiș sunt 3.100, nu e un număr foarte mare. Pentru noi, problema mare este modul în care putem să integrăm acești oameni. Integrarea este un lucru foarte complex. Acum e o mare schimbare în ceea ce privește mentalitatea. Dacă până acum șase luni dorința generală era plece în Germania după ce capătă statutul de refugiat, acum deja încep să întrebe ce pot face eu la voi în țară. E o mare schimbare de mentalitate. Prima schimbare s-a văzut în cursurile de limba română, care sunt mult mai des cerute și mult mai luate în serios, dar și la programul de integrare complex”, a afirmat Elena Timofticiuc.

Coordonatorul local al AIDRom Timișoara, Flavius Ilioni-Loga, a precizat că aproximativ 200 de străini au fost ajutați în cadrul proiectului prin oferirea de cursuri gratuite de învățare a limbii române, dar și a unor ajutoare financiare.

„Noi oferim servicii specifice de integrare a străinilor care au un drept de ședere în România legal. Vorbim de străinii care vin aici pentru studii, poate vin pentru o căsătorie cu un cetățean român sau poate sunt pentru muncă, voluntariat, etc. sau persoanele care beneficiază de un drept de ședere în urma dobândirii unei forme de protecție, refugiații care sunt recunoscuți de statul român. Noi am lucrat cu aproximativ 200 de persoane care au necesitat asistența noastră directă și noi le oferim consiliere socială, juridică, pot participa la cursurile de limba română oferite de ONG-ul nostru, dar ei pot participa și la cursurile de limba română oferite de inspectoratele școlare județene”, a declarat Ilioni-Loga.

De asemenea, AIDRom le oferă migranților pachete financiare migranților până identifică un loc de muncă: „Noi avem și cursuri de acomodare culturală, prin care le prezentăm cultura noastră, modul în care facem anumite lucruri sau aspecte legate de transportul în comun, tocmai pentru ca oamenii să se acomodeze”, a mai declarat Flavius Ilioni-Loga.

De asemenea în cadrul proiectului finanțat cu bani europeni, în valoare de un milion de lei, au fost formați și angajați șase mediatori interculturali, au fost create rețele județene de voluntari și au fost organizate cursuri de formare pentru reprezentanții instituțiilor publice din șase județe cu atribuții în domeniul asistenței migranților.