În ”orașul corporatiștilor”, zeci de mii de angajați se sufocă zilnic să ajungă la muncă: ”Între 8 și 8.30 las trei metrouri să treacă din cauza aglomerației”

Dezvoltarea clădirilor de birouri, dar și proiectele rezidențiale noi au trans­format zona Barbu Văcărescu-Flo­reasca într-un coșmar pentru cei peste 30.000 de de corporatiști care în­cearcă zilnic să ajungă la locurile de muncă.

Ținând cont de proiectele aflate în dezvoltare și de lipsa oricărei strategii la nive­lul autorităților locale de a descon­ges­tiona traficul din zonă, mersul la mun­că în această zonă are toate șansele ca pe termen scurt să se transforme în­tr-un fel de misiune imposibilă.

Cristian Calu este angajat la Oracle, companie care are sediul pe calea Flo­reas­ca, și spune că traficul depinde foar­te mult de ora la care vine la serviciu, chiar dacă este vorba despre o diferență de maximum o oră. „Vorbeam cu un coleg care îmi spu­nea că într-o dimi­neață, între 8 și 8:30, a lă­sat să treacă trei metrouri fără să se ur­ce în ele, pentru că era prea aglo­me­rat. Mi-a spus că are de gând să schimbe mijlo­cul de transport și să vină cu ma­și­na. Problema este că sunt multe pro­iec­te de birouri în lucru în zonă, așa că aglo­merația va fi și mai mare în viitor”, spune Cristian Calu.

Potrivit informațiilor disponibile, clă­dirile de birouri din București au ajuns să găzduiască peste 200.000 de an­ga­jați, prag care nu a mai fost atins nicio­dată până în T IV al anului trecut.

În topul aglomerării se află zonele Pi­pe­ra Sud (Dimitrie Pompeiu), cu pes­te 38.000 de corporatiști, și Barbu Văcă­rescu-Floreasca, zonă care reunește pes­te 31.000 de angajați, acestea fiind, de altfel, singurele huburi de birouri în ca­re numărul de salariați depășește nivelul de 30.000.

„Ținând cont de volumul livrărilor pen­tru anul acesta și considerând ace­eași rată de neocupare înregistrată la finalul lui 2015, numărul de angajați din Bu­curești care lucrează în spații de bi­ro­uri moderne ar putea ajunge, la fi­na­lul anului 2016, la aproximativ 240.000″, a explicat Mihaela Gălățanu, head of research în cadrul DTZ Echinox.

Citește în continuare pe zf.ro