În șapte ani, Strategia Națională Antidrog s-a soldat cu rezultate neașteptate. Ce s-a întâmplat cu numărul consumatorilor

Un raport al Curții de Conturi prezintă mai multe nefuncționalități în colaborarea Agenției Naționale Antidrog cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, care au dus, în ciuda existenței unei strategii naționale și a unor planuri de acțiune, la creșterea numărului de consumatori de droguri la finalul implementării documentelor elaborate cu scopul de a ține fenomenul sub control.

În raport se arată că viziunea Strategiei Națională Antidrog (SNA) 2005-2012 a fost ca, la sfârșitul acestei perioade, în România să funcționeze un sistem integrat de instituții și servicii publice care să asigure reducerea incidenței și prevalenței consumului de droguri în rândul populației generale, asistența medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri și eficientizarea activităților de prevenire și combatere a producției și traficului ilicit de droguri și precursori.

Scopul SNA 2005-2012 a fost să mențină la un nivel scăzut consumul de droguri în rândul populației generale și să reducă numărul cazurilor de noi consumatori, în a doua etapă, în paralel cu reducerea criminalității organizate în legătură cu drogurile.

Auditorii Curții de Conturi au stabilit că SNA 2005-2012 nu a fost elaborată în baza unor criterii specifice, măsurabile, de atins, relevante, iar pentru Planurile de acțiune 2005-2008 și 2010-2012 nu au fost prevăzuți indicatori comensurabili, care să permită evaluarea gradului în care activitățile au fost realizate și implicit obiectivele specifice au fost atinse.

„Mai mult, SNA 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care să se asigure o finanțare corespunzătoare a activităților prevăzute în cele două planuri de acțiune aprobate pentru implementarea SNA. Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia încă de la elaborarea sa, pe parcursul implementării au intervenit și alți factori care au avut o influență negativă, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea ANA, din anul 2009, în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Reorganizarea a condus la pierderea capacității instituției de implementare a unor proiecte importante cu finanțare externă sau internă cu valori semnificative, la pierderi de resursă umană specializată și de resurse logistice”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Totodată, s-a ajuns la situația în care ANA nu a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitară a luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, desfășurată de alte instituții ale statului și de organizații neguvernamentale.

Un alt aspect negativ l-a constituit modul de colaborare dintre ANA și instituțiile implicate în implementarea SNA 2005-2012. Astfel, deși instituțiile aveau obligația de a pune la dispoziția ANA date și informații cu privire la fenomenul drogurilor, în fapt unele dintre acestea fie au refuzat să pună la dispoziție aceste date și informații, fie, atunci când au fost transmise date și informații, acestea nu au fost concludente.

„În lipsa unor date/informații de la instituțiile partenere, începând cu anul 2009, odată cu reorganizarea ANA în cadrul IGPR și în lipsa unor planuri de acțiune pentru anii 2009 și 2010, de la nivelul Agenției nu s-a mai efectuat o evaluare a activităților prevăzute a fi realizate pentru îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în SNA, ci doar o evaluare a gradului de realizare a obiectivelor specifice (în anul 2011 pentru anul 2010). Astfel, nu s-a putut determina gradul în care activitățile realizate începând cu anul 2009 au fost îndeplinite și cu atât mai puțin nivelul fondurilor utilizate”, potrivit raportului.

Reprezentanții Curții de Conturi menționează că instituția a reușit totuși să ducă la îndeplinire o mare parte a obiectivelor specifice din cadrul SNA 2005-2012 pentru care a fost responsabilă. Scopul pentru care SNA 2005-2012 a fost elaborată și implementată a fost însă atins parțial, în sensul că, deși în prima etapă (doi – patru ani) s-a reușit menținerea la un nivel scăzut a consumului de droguri în rândul populației generale, iar în a doua etapă a fost menținut numărul cazurilor de noi consumatori, criminalitatea organizată în legătură cu drogurile nu a fost redusă așa cum era prevăzut.

„În perioada 2012-2013, în baza acelorași indicatori, s-a constatat o creștere a consumului de droguri la nivelul întregii populații (15-64 ani) și cu precădere în rândul celei tinere. Noua Strategie Națională Antidrog 2013-2020 a fost elaborată în baza ultimelor studii efectuate de ANA, ca un răspuns la evoluția fenomenului consumului și traficului de droguri, la elaborarea acesteia fiind preluate (menținute) toate obiectivele generale ale Strategiei Naționale Antidrog 2005 – 2012. Obiectivele au fost mai clar formulate pentru a reflecta mai bine specificitatea fenomenului atât din perspectiva elementelor sale intrinseci, cât și din cea a acțiunilor întreprinse de instituțiile partenere”, se mai arată în raportul de audit.

Reprezentanții Curții de Conturi notează că este evident că doar elaborarea unei strategii și a unui plan de acțiune nu este suficientă, fără ca ulterior, în funcție de evoluția fenomenului drogurilor, să se asigure și suportul necesar implementării acestora (resurse financiare, umane și logistice, precum și un cadru legislativ adecvat).

Aceștia arată că, pentru ca o strategie națională antidrog să poată avea efectul scontat, este necesar ca acțiunile să se realizeze în mod concertat, printr-o strânsă colaborare între toți partenerii implicați și între aceștia și Guvern, astfel încât să se asigure posibilitatea adaptării cadrului legal și a resurselor necesare la noile tendințe ale consumului și traficului de droguri.