Iohannis: Voi pleda pentru un muzeu al comunismului; nu mai putem ignora lecțiile trecutului

„De prea multe ori am arătat că nu am învățat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite să ignorăm lecțiile trecutului, așa cum este conștientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs în România. Pentru mine aceasta este cu siguranță o temă de readus în prezent, de repus în discuția societății. Viitorul democratic al națiunii române depinde de modul în care ne asumăm un trecut tragic, dar și de felul în care demonstrăm zi de zi că știm să apărăm libertatea, drepturile omului și valorile europene. De aceea, avem mereu nevoie de amintire și reamintire, doar așa ne putem feri de comunism. România are nevoie de un mare muzeu național al comunismului care să inspire proiecte educaționale mari, să inspire teme privind diversitatea, nevoia de toleranță, de responsabilitate civică. În calitate de președinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu, pentru că președintele trebuie să vegheze la cultivarea și protejarea memoriei națiunii sale”, a afirmat, marți seară, Klaus Iohannis, la Timișoara, în discursul rostit la Operă, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la izbucnirea Revoluției din decembrie 1989.

Președintele ales a spus că libertatea trebuie să fie întotdeauna un reper și că rregimul comunist s-a prăbușit așa cum s-a instalat: prin crime și abuzuri. „Un sfert de secol a trecut din decembrie 1989 – foarte mult pentru o viață de om, suficient de mult pentru ca o națiune să facă un bilanț”, a spus Iohannis.

FLASH NEWS Kovesi, mesaj pentru Nicușor Dan, după atacul referitor la abuzurile DNA: „Dânsul să spună dacă se teme sau nu se teme” / „Nu voi intra în politică”

12:50

FLASH NEWS Benzina și motorina s-au scumpit din nou, miercuri. Cât plătesc șoferii la pompă

12:46

El a menționat că în „acest sfert de secol” s-a reușit construirea, în România, a unui sistem de securitate, intrarea în NATO, parteneriat strategic cu SUA și integrarea în UE.

„Astăzi România e o țară sigură, din punct de vedere al securității, și un partener credibil în lume. Am integrat România în Uniunea Europeană. Este și acesta un bun câștigat, rezultatul unui acord, unui proiect național unanim împărtășit. Avem o sumă de practici democratice încetățenite, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate și o cultură civică, participativă deja vizibilă”, a spus Iohannis.

În același timp, el a menționat „restanțele libertății”, întrebându-se dacă sistemul democratic construit este pe deplin funcțional, dacă sistemele publice sunt eficiente, dacă România are o economie de piață performantă.

„A recuperat suficient din decalajul față de statele occidentale? Ne-am valorificat noi potențialul și oportunitățile sau nu? Răspunsul la toate acestea este mai degrabă nu. La aceste capitole și la multe altele avem restanțe, unele chiar foarte mari. Am integrat România într-un sistem de securitate și în construcția europeană, am pus-o pe un traseu democratic, dar am făcut prea puțin pentru oameni, pentru viața lor de zi cu zi”, a spus președintele ales, adăugând că națiunea română are aspirații puternice pe care dacă nu le-ar fi avut „milioane de români n-ar fi luat drumul străinătății”.

„De fapt, marea dezamăgire a oamenilor nu a venit, cred, doar din lipsa de rezultate. Ci din lipsa de recunoaștere a restanțelor. Din faptul că de fiecare dată s-a trecut mai departe ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Și că peste promisiuni neonorate s-au făcut alte și alte promisiuni. Clasa politică nu a înțeles pe deplin că odată cu libertatea vine și responsabilitatea, că odată cu puterea vine și răspunderea în fața oamenilor. Efectele acestui lucru se văd peste tot. Relația dintre clasa politică și cetățeni a fost profund deteriorată. Parteneriatul a fost înlocuit de neîncredere”, a afirmat Klaus Iohannis.

El a continuat spunând că reconstrucția începe cu recunoașterea restanțelor, cu asumarea răspunderii și împăcarea cu trecutul.

„Va trebui să ne împăcăm cu acest trecut, nu înainte de a-i fi învățat lecțiile și să ne uităm spre viitor. Vreau ca în decembrie 2014 să închidem acest capitol istoric și să începem împreună un nou proiect național. Va trebui să lucrăm consecvent și coerent, pas cu pas. Nu-i vom convinge nici pe românii de acasă, nici pe cei din străinătate decât atunci când vor vedea că lucrurile se întâmplă în practică. Atunci când vor vedea că există locuri muncă și salarii decente, că au sisteme sociale de sănătate, de educație comparabile cu cele din țările occidentale. Și mai ales când vor vedea că nu mai acumulăm restanțe și știm ce vrem să facem cu libertatea câștigată. Nu putem fi țara proiectelor mereu începute și mereu neterminate, de la Constituție la autostrăzi”, a conchis Iohannis.

Iohannis a fost aplaudat de mai multe ori în timpul discursului susținut pe scena Operei, iar la final s-a retras în loja oficială de unde a urmărit Concertul de Gală de colinde susținut de Corul Național Madrigal.

Discursul lui Klaus Iohannis a fost urmărit și în Piața Victoriei din Timișoara de peste 2.000 de persoane, fiind proiectat pe un ecran uriaș.

Președintele ales a ajuns la ora 16.30 la Primăria Timișoara, fiind primit de edilul Nicolae Robu.

Ulterior, Iohannis a mers la Cimitirul Eroilor, unde a depus o coroană la Monumentul Eroilor Revoluției, fiind așteptat de aproximativ 25 de persoane, revoluționari și urmași ai celor decedați în Revoluție, care l-au aplaudat.

Klaus Iohannis a susținut un discurs și la Universitatea de Vest din Timișoara, în fața a peste 600 de studenți și profesori.

De la ora 18.00, președintele ales a participat, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, la aprinderea de candele în memoria tinerilor care au fost împușcați în timpul Revoluției. Peste 2.000 de persoane au fost prezente, astfel încât candelele nu au mai putut fi aprinse pe treptele lăcașului de cult, așa cum era stabilit inițial, ci au fost ținute în mâini de oamenii prezenți la manifestare. Klaus Iohannis a intrat în catedrală, unde a aprins o candelă și a stat de vorbă cu mai mulți preoți.

La plecarea din Catedrala Mitroplitană, Iohannis a fost aplaudat de timișorenii prezenți, între care se aflau și zeci de revoluționari care participaseră la un marș desfășurat între Piața Maria, unde a început Revoluția din 1989, și catedrală. Oamenii au purtat candele și steaguri fără stema României la mijloc, purtate la Revoluția din 1989, scandând lozincile din decembrie 1989: „Libertate”, „Timișoara” și „Azi în Timișoara, mâine-n toată țara”.

Tot la Catedrala Mitropolitană, de la aceeași oră, Corul Operei Române a susținut un microrecital in memoriam, iar apoi Klaus Iohannis a asistat la prima parte a Concertului de Gală de colinde susținut de Corul Național Madrigal, președintele ales părăsind Opera în jurul orei 20.00.

Liliana Iedu, [email protected]