Jumătate dintre cluburile închise după Colectiv au fost deja redeschise

La puțin timp după tragedia din Colectiv, doi pompieri de prevenire au fost puși sub acuzare de procurorii DNA pentru abuz în serviciu după ce s-a descoperit că ar fi validat ilegalitățile din club, ilegalități care au dus la tragedie. Cei doi inspectori PSI ar fi trebuit să se asigure că patronii respectau normele elementare de prevenire și stingere a incendiilor, de la extinctoare la uși de acces în caz de evacuare. Incendiul și ancheta ulterioară au scos la suprafață adevăruri dureroase și nevoia de schimbare în procedurile de prevenire a situațiilor de urgență.

După Colectiv, procedurile în astfel de controale au fost schimbate, iar pompierii de la prevenire au primit puteri sporite- printre acestea, posibilitatea de a decide închiderea unui local găsit în ilegalitate.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Din 4 noiembrie 2015 și până în 30 septembrie 2016, la nivel național, au fost făcute peste 15.000 de controale de prevenire, îndrumare sau verificare, unele planificate altele inopinante, se arată în datele transmise de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) la solicitarea agenției de presă MEDIAFAX. Data de 4 noiembrie este data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern nr.915/2015, prin care au fost stabilite noile criterii pentru oprirea activității în caz de încălcări grave ale securității la incendiu.

Verificările au vizat mall-uri, săli de cinematograf ori spectacol, cluburi, baruri și discoteci, fiind făcute în special pe timpul nopții, a sfârșiturilor de săptămână sau de sărbători legale. Neregulile constatate au fost de ordinul miilor, fiind aplicate peste 11.000 de amenzi.

„În perioada de referință, în urma acțiunilor derulate în teren, inclusiv pe timpul nopții, a sfârșiturilor de săptămână sau a sărbătorilor legale, inspectorii de prevenire au aplicat, în urma deficiențelor constatate, peste 11.000 amenzi, în cuantum total de 52.044.893 lei”, se arată în informarea remisă agenției MEDIAFAX.

În 103 situații, pompierii au luat măsura închiderii după ce s-au găsit încălcări grave ale regulilor de securitate la incendiu. Căi insuficiente de evacuare ori nemarcate, neîntreținerea ori inexistența mijloacelor de primă intervenție sau un număr mult mai mare de clienți față de cel prevăzut în autorizație – sunt doar câteva dintre motivele măsurilor de oprire a activității.

„Cei mai mulți operatori economici pentru care a fost dispusă această măsură se regăsesc în județele Teleorman (30), Giurgiu (12), Suceava (10), Olt, Hunedoara și Arad (7). Ca urmare a intrării în legalitate, peste 50% dintre obiectivele pentru care a fost necesară oprirea funcționării, au fost redeschise”, mai comunică IGSU.

Oficialii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență susțin că, după intensificarea controalelor, au fost numeroși patroni de cluburi, baruri, discoteci, restaurante, săli de cinema și mall-uri care au sistat activitatea din propria ințiativă.

„În această situație au fost identificați 305 operatori economici de către inspectorii de prevenire, pe timpul derulării acțiunilor în teren, fiind imposibilă verificarea acestora. Cu toate acestea, s-a revenit de mai multe ori în locațiile respective, astfel încât, în perioada supusă atenției, au fost verificate 174 obiective (57% din totalul acestora).”, mai informează reprezentanții Inspectoratului.

În primele zile după incendiul de la Colectiv, aproape toate localurile din București au fost închise din inițiativa patronilor, care fie au vrut să solidarizeze cu victimele, fie au vrut să remedieze diferite nereguli.

„Îmi cer scuze și îmi asum. Din 2003 am pus viața a mii de oameni în pericol. Weekend de weekend. Și câte-odată și în timpul săptămânii.(…) Sunt prieten cu unul dintre patronii de la Colectiv. Știu că o să facă mulți ani de pușcărie. Ar fi trebuit să mă ia și pe mine”a scris pe Facebook, la trei zile după incendiu, patronul unui club renumit din Capitală. La aproape nouă luni după acest mesaj, același administrator anunța că își reia activitatea, dar într-o altă locație.

Expertiza Parchetului General în cazul Colectiv, obținută de MEDIAFAX, arăta că primăria nu a făcut un control în ultimii cinci ani, lucrările nu aveau autorizație de construcție, clubul nu avea suficiente căi de acces, iar conducerea ISU nu cunoștea incinta, deși era în atribuțiile instituției.

Date din raport arată că nu au fost identificate „dovezi că s-ar fi desfășurat activități de inspecție, control, îndrumare etc. pe parcursul ultimilor cinci ani, când în acel spațiu s-au desfășurat activități similare, de către trei chiriași, succesiv, astfel încât să identifice și să constate respectarea cadrului legal și să impună măsuri de intrare în legalitate” de către Primăria Sectorului 4.

În ceea ce privește Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov, raportul Parchetului arată că „ISUB a efectuat verificări în incintă sau pe propietatea Pionerul, dar expertiza nu a identificat dovezi privind inspectarea spațiilor închiriate, neidentificând nici măsuri privind eventualele restricții sau măsuri de eliminare a riscurilor identificate”.

Raportul arată că au fost folosite materiale inflamabile în momentul în care a fost construit tavanul fals. De asemenea „ventilațiile, atât pentru aportul de aer proaspăt, cât și pentru exhaustarea celui viciat, nu au fost poziționate corespunzător”, iar „instalațiile electrice dispuse pe sub panta din lemn erau neconforme”.

Numărul căilor de acces pentru spații publice aglomerate trebuia să fie de minimum două teoretic, spun experții, însă în cazul clubului Colectiv exista doar una utilizabilă, „dar și aceasta neconformă, cea către clubul Salsa fiind blocată pe interior și inutilizabilă, iar a doua, către curte avea uși neconforme, una dintre acestea fiind blocată, fără bară antipanică, ceea ce a influențat negativ evacuarea persoanelor „, se mai arată în raport.

Potrivit experților, amplasarea containerului cu uși fără bară de panică a reprezentat o altă neconformitate, iar utilizarea de geamuri de alt tip decât cel „securit” la ușile de acces a fost o altă problemă semnalată.

O altă neregulă, constatată de către specialiști, a fost racordarea între container și sala cu rampa de șapte centimetri pe lățimea peretelui, care prezenta risc de dezechilibru pentru persoane.