Legislativul propune noi amenzi pentru nerespectarea utilizării, conservării și protecției solului. „Este o responsabilitate a persoanelor fizice și a persoanelor juridice”

Proprietarii de terenuri agricole și silvice, precum și utilizatorii acestora, care prin activitățile lor pot cauza schimbări dăunătoare caracteristicilor și funcțiilor solului, sunt pasibili de a fi sancționați cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice și de la 20.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice, se precizează în propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protecția solului.

Chiar dacă inițiatorul proiectului legislativ, deputatul PSD, Alexandru Stănescu, precizează în nota de fundamentare că de constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se vor ocupa comisarii Gărzii Naționale de Mediu, pedologii îl contrazic.

FLASH NEWS Alertă cu bombă în ziua alegerilor din Ungaria. Votarea a fost suspendată, temporar, în mai multe secții

19:51

INEDIT Afacere în stil sicilian. Un britanic a cumpărat o vilă la preț de mașină. Cum arată casa

19:11

Potrivit precizărilor făcute pentru Gândul.info de Cristian Cătălin Simota, președinte, director general INCDPAPM, ICPA București, sancțiunile prinse în proiectul de act normativ „vor fi greu de aplicat”.

El a mai explicat că propunerea legislativă în cauză „este una foarte veche”, fiind „scoasă de la sertar” de cei care au inițiat-o pentru „a avea ce discuta”.

„Noi, institutul nostru, am promovat o lege a solului, mai de demult. Aceasta (n.r. – inițiativa legislativă a lui Alexandru Stănescu) este o variantă foarte veche. Noi, acum doi ani, am făcut o lege a solului mult mai adaptată și mai nouă. Asta a fost scoasă dintr-un sertar, de pe undeva”, a mai menționat Simota.

Doar 30 la sută din soluri nu s-au degradat încă

Specialistul a precizat că și dacă nu unul alarmist, procentajul de doar 30% soluri care încă „au conținut de fosfor și, în consecință, potasiu și azot bun” ar trebui să ne dea de gândit.

„Din punct de vedere agrochimic, în care aprovizionarea cu fosfor este cea mai problematică, cam 30 la sută sunt soluri bune. Solurile din România s-au degradat, nu atât de mult pe cât zic alarmiștii, dar s-au degradat, ca urmare, în principal, a fertilizării neechilibrate. Asta este principala cauză. Dar legea solului are problema (de aceea, de fapt, nu s-a acceptat nicio directivă a solului pe plan european) că ar trebui să se ceară un pașaport de calitate a solului, pe care să-l ai la începutul și la sfârșitul exploatației, când o înstrăinezi”, a afirmat Cătălin Simota.

El a precizat totodată că ne aflăm în această situație din cauza faptului că „străinii, în principal, arendează solul, fac pe el exploatații și nu-i interesează să-l facă bun”.

„Ei își fac treaba, își iau banii și pleacă”, a conchis șeful INCDPAPM, ICPA București.

„Solul, inclus la resurse naturale neregenerabile”

Resursa de sol, cea mai importantă resursă naturală a unei națiuni, care îi asigură independența și siguranța alimentară, este inclusă la resurse naturale neregenerabile, se arată în expunerea de motive a actului normativ al cărei inițiator este deputatul PSD, Alexandru Stănescu.

„Agricultura intensivă, poluarea și impactul schimbărilor climatice pot duce la pierderea solului, în condițiile în care și așa funcțiile sale sunt diminuate progresiv prin concurența cu construcțiile de clădiri, șosele sau gropi de gunoi”, se precizează în propunerea de act normativ.

Sporirea pretențiilor față de solul fertil care asigură hrana nu trebuie să ducă la epuizarea acestuia, mai scrie deputatul în document.

„Fără gestionarea acestei resurse nu există viitor, nu există progres, statele dezvoltate fiind statele mai puțin dependente”, afirmă Stănescu.

Inițiatorul mai precizează că legislația este deficitară în privința solului, acesta nefiind la fel de protejat ca celelalte elemente ale mediului, apa sau aerul, deși pierderea sau poluarea acestuia pot duce la pierderea apei și a calității ei.

„Pentru România, protecția solului constituie o problemă de interes național și se impune adoptarea unui cadru legislativ adecvat, menit să asigure o coordonare unitară a activităților din aceste domenii pe baza unor norme și prevederi cât mai precise”, mai scrie deputatul PSD în expunerea de motive.

Scopul acestei propuneri legislative are în vederea reglementarea normelor, măsurilor și acțiunilor unitare obligatorii privind cunoașterea, protecția, ameliorarea și utilizarea durabilă, inclusiv evaluarea capacității bioproducției și monitoringul sistematic al calității solurilor din România, precum și bonitatea lor.

„În sensul celor prezentate și având în vedere că solul constituie o resursă naturală de bază, a cărei utilizare corectă, conservare și protecție reprezintă o condiție hotărâtoare pentru asigurarea hranei populației și protecția sistemelor naturale, am elaborat propunerea legislativă, pe care o supun, spre aprobare Parlamentului, în procedură de urgenţă”, se precizează în finalul documentului.

În prezent, inițiativa legislativă se află la Senat.

Sursă foto: Shutterstock